La 28 de ani de la Revoluţia din 1989, Timişoara, oraşul din care a pornit lupta pentru eliberarea de sub regimul comunist nu are încă un muzeu al Revoluţiei. Memoria celor care s-au jertfit pentru libertate este cinstită la Memorialul Revoluţiei, amplasat pe strada Oituz, acolo unde principalele momente ale Revoluţiei din 1989 sunt documentate. În 2000, Asociația Memorialul Revoluției a fost declarat, prin lege, „ansamblu de interes național” . Cei care-i trec pragul pot vedea Expoziţia „Solidari cu România”, „Revoluţia Română din Decembrie 1989 văzută prin ochii copiilor”, „Revoluţia Română din Decembrie 1989 în imagini” sau Expoziția „Cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu”. Cu toate acestea, evenimentele care au schimbat România merită o recunoaștere de o anvergură mult mai mare.
Toţi factorii de decizie locali şi judeţeni au căzut de acord că un astfel de muzeu e necesar, însă transformarea proiectului în realitate pare o utopie. Încă din 2012, ideea construirii Muzeului Revoluţiei ajungea în spaţiul public. Ben-Oni Ardelean, actualmente deputat PNL, avea ca temă prinicipală de campanie electrorală amenajarea unui Muzeul al Revoluţiei la Timişoara. Ajuns senator pe listele USL în 2012, Ardelean nu a reuşit să obţină finanţare pentru proiectul cu care a candidat. În 2015, pe vremea când Ministerul Culturii era condus de Ionuţ Vulpescu, Ardelean declara că „am găsit acum deschidere la noul ministru, care a înţeles că acest muzeu nu este doar al bănăţenilor, ci unul pentru România. Întrucât aceste fonduri de trei milioane de euro sunt încă disponibile și viabile, acest proiect poate fi gestionat doar de minister. Asta presupune ca Ministerul Culturii să aibă întreaga coordonare, să aibă clădirea proprie sau un teren pe care să construiască o clădire proprie, iar muzeul să fie gestionat de minister. Nu e muzeul meu, nu e al primarului, e al României”.
În cerc, în jurul Garnizoanei Militare din Libertății
Nu mai puţin de trei milioane de euro erau alocate amenajării Muzeului Revoluţiei la Timişoara, însă, găsirea unei locaţii adecvate s-a dovedit a fi o misiune imposibilă. Printre amplasamentele luate în calcul se află galeriile din pasajul subteran de sub Piaţa Victoriei, dar şi locaţia actualului Memorial al Revoluţiei. Unica locaţie agreată de Ministerul Culturii a fost însă Garnizoana din Piaţa Libertăţii, aflată în administrarea Consiliului Judeţean Timiş până la finele anului trecut.
De altfel, în 2016 s-au purtat cele mai ample discuţii privind amenajarea muzeului. Clădirea Garnizoanei a fost cedată de Ministerul Apărării în administrarea CJ Timiş cu două condiţii: să fie reabilitată şi ca o parte din spaţii să fie alocate unor structuri ale Armatei, după finalizarea lucrărilor.
CJ Timiş însă nu a început reabilitarea clădirii. Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, i-a cerut preşedintelui CJ Timiş, la acea dată Sorin Grindeanu, să cedeze Garnizoana înapoi către Ministerul Apărării, pentru ca aceasta să poată ajunge în patrimoniul Ministerului Culturii. Deşi Grindeanu a fost de acord, proiectul a fost blocat de la nivel central. Asta pentru că spaţiile oferite de Primăria Timişoara, pe strada Gheorghe Lazăr, pentru structurile Armatei nu au fost pe placul MApN. Astfel, clădirea a rămas în patrimoniul CJ Timiş până la finele anului 2016, când a ajuns din nou la MApN. În prezent, clădirea este încă în proprietatea Ministerului Apărării, care însă nu pare să aibă nici cea mai mică intenţie de a o ceda Ministerului Culturii. În 2017, CJ Timiş a solicitat ca Garnizoana să îi fie dată din nou în proprietate.
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, declara în cursul acestei săptămâni, pentru PRESSALERT.ro, că „E un subiect vechi și, din păcate, nu a existat receptivitate la nivelul guvernului. Pentru acest muzeu al Revoluției stau trei milioane de euro, am înțeles că nu sunt pierduți, deși eu știam că la ora actuală ar fi devenit pierduți la Ministerul Culturii și nu se face acel muzeu al Revoluției, atât de necesar Timișoarei, și just să existe în Timișoara ca gest de respect pentru Revoluția română, pentru cei ce și-au dat viața în Revoluția din 1989. E vorba despre un politicianism la mijloc, că altfel nu înțeleg. Eu mi-am făcut datoria și vizavi de acest subiect, și insist în continuare să se facă. Nu trebuie la ora actuală decât să se facă un transfer al clădirii în care a funcționat comenduirea Garnizoanei la Ministerul Culturii și Ministerul Culturii poate începe construcția acestui muzeu. (…) E limpede că cineva nu vrea să existe în Timișoara Muzeul Revoluției”, a declarat Robu.
UPDATE Primăria Timişoara ar putea propune Ministerului Culturii o altă locaţie pentru construcţia Muzeului Revoluţiei. Anunţul a fost făcut astăzi de primarul Nicolae Robu, care a oferit presei locale o serie de declaraţii după şedinţa de plen de la primărie, la care au fost invitaţi revoluţionarii şi autorităţile judeţene.
„Trei milioane de euro au rămas necheltuiţi. Dar nu se doreşte să ni se dea pentru acest muzeu acea clădire (n.r Garnizoana din Piaţa Libertăţii) care stă în paragină, într-o paragină din ce în ce mai avansată de la o zi la alta, dar asta nu deranjează pe nimeni. Când au am propus să amenajăm acolo Muzeul Revolţiei, pentru că este ideală acea clădire din toate punctele de vedere şi ca accesibilitate, ca structură internă şi amplasare a camerelor parcă e gândită să fie muzeu, s-a invocat mereu că acolo trebuie să îşi aibă sediul nu ştiu ce structuri care sunt în jurisdicţia Ministerului Apărării şi care nu au unde să funcţioneze. Când le-am propus alte spaţii în care să funcţioneze, mi s-a spus că nu sunt potrivite. (…) Am avut răbdare, pentru că acea clădire este ideală, ceva mai potrivit nu avem. Dar vremea trece şi va fi un moment critic peste care nu putem trece şi, între timp, eu voi încerca să găsesc soluţii. Am în minte ceva, dar deocamdată nu vreau să vă spun că ar fi prematur, încă nu este făcută analiza de rigoare să am siguranţa că este o idee fundamentată. Nu este vorba de o clădire liberă de sarcini”, a spus Robu.
