Sarmizegetusa Regia, aflată în inima Munților Orăștie, reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice din județul Hunedoara, și nu numai. Reprezentanții autorităților județene au înțeles cât de importantă este această atracție pentru dezvoltarea turismului în zonă, motiv pentru care s-au făcut mai multe investiții.
Astfel, drumul care duce la cetatea dacică a fost reabilitat cu fonduri europene, anul trecut. În cazul în care nu ar fi fost modernizat, turiștii ar fi reușit cu greu să ajungă la Sarmizegetusa Regia în lunile de iarnă, din cauza zăpezilor, circulația în zonă fiind restricționată. Ultimii 845 de metri din șoseaua de 19 kilometri care duce din localitatea Costești până la cetatea dacică au fost transformați în zonă pietonală, fiind prevăzut un pavaj de rocă de andezit.
Totodată, în luna octombrie, Sarmizegetusa Regia a fost închisă pentru vizitare, cu scopul înlocuirii stâlpilor din lemn la Marele Templu Circular, precum și înlocuirea gardului metalic cu gard din lemn la Drumul pavat.
Rezultatele acestor investiții nu au ezitat să apară. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Hunedoara, în perioada ianuarie – noiembrie 2017, numărul vizitatorilor a crescut cu peste 15% față de aceeași perioadă a anului precedent. „În decursul a unsprezece luni, numărul vizitatorilor a crescut cu 15,35% față de perioada similară a anului trecut. Astfel, s-au înregistrat 69.786 de vizitatori, comparativ cu 60.500 de vizitatori în perioada ianuarie – noiembrie 2016”, a explicat Mircea Bobora, președintele Consiliului Județean Hunedoara.
Promovare în străinătate
De asemenea, în acest an, cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, inclusă pe lista patrimoniului cultural UNESCO, a fost promovată intens la târgurile de turism din România. Totodată, în această toamnă, Sarmizegetusa a fost vizitată de aproximativ 40 de membri ai Corpului Diplomatic și Consular străin acreditat la București, în cadrul unui infotrip ce a avut ca obiectiv promovarea României ca destinație turistică.
Cetăţile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti – Cetăţuia, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna (Alba) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999. De atunci, autorităţile judeţene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri, preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii.
Consiliul Judeţean Hunedoara a preluat în luna februarie 2013, de la Ministerul Culturii, patrimoniul Cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat de UNESCO.
În acest moment, reprezentanții autorităților județene continuă demersurile pentru preluarea în administrație și a celorlalte cetăți dacice, pentru a le transforma în obiective tot mai atractive pentru turiști.
Tarifele de vizitare ale cetății dacice Sarmizegetusa Regia sunt 10 lei pentru adulți, 5 lei pentru elevi, studenți și pensionari, ghidajul audio costă 20 de lei, iar taxa de filmare/ fotografie comercială este de 300 de lei pe oră. Programul de vizitare în perioada 1 decembrie – 1 martie este zilnic, între orele 10.00 – 15.00.
Capitala regatului dac
Situl cunoscut sub denumirea de Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia se află pe raza comunei Orăștioara de Sus, din județul Hunedoara, și face parte din complexul de cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Este cea mai mare aşezare cunoscută pentru spaţiul dacic, fiind întinsă pe un deal cu o lungime de circa 4,5 kilometri.
Din suprapunerea datelor arheologice şi a surselor scrise antice reiese că, începând din a doua jumătate a secolului I, aici a fost capitala regatului dac (cel mai probabil, prima capitală a regatului înfiinţat de Burebista a fost la Costeşti – Cetăţuie, după care acest rol i-a revenit Sarmizegetusei Regia). Cert este că, vreme de aproape un secol şi jumătate, Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia a fost principalul centru politic, religios, economic şi militar al lumii dacice.
Partea centrală a aşezării era ocupată de fortificaţie şi de zona sacră, iar pe restul numeroaselor terase amenajate pe pantele dealului erau zonele civile.
Fortificaţia pe care vizitatorii o pot vedea astăzi datează din perioada războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea. Zidurile sale, realizate mai ales din blocuri de calcar, închid o suprafaţă de aproximativ 30 000 m2. Fortificaţia dacică iniţială, cu o suprafaţă estimată la aproape 10.000 m2, a fost aproape complet afectată de distrugerile şi de amenajările de mare amploare ale terenului din timpul războaielor.
Legătura dintre fortificaţie şi zona sacră se făcea prin intermediul unui drum pavat cu lespezi de calcar, cu o lungime totală de aproximativ 200 metri. Zona sacră cuprinde două mari terase, unde au fost identificate vestigiile a şapte temple, un altar monumental, precum şi sisteme de distribuire/evacuare a apei. Cercetările arheologice din cartierele civile au dus la descoperirea mai multor locuinţe, precum şi a unor ateliere meşteşugăreşti.
