Neputința, sport preferat la Timișoara. De ce nu reușesc autoritățile locale să...

Neputința, sport preferat la Timișoara. De ce nu reușesc autoritățile locale să ofere orașului o arenă modernă sau o sală la standarde înalte

0
DISTRIBUIȚI

Capitala Ardealului, Cluj-Napoca, dă clasă capitalei Banatului atunci când vine vorba de infrastructură sportivă. În anul 2017, Timişoara se poate lăuda cu un stadion de aproape 33.000 de locuri construit în 1963 şi cu o sală polivalentă de 3.000 de locuri, care însă de opt ani este tot în şantier. În ultimii ani, diverşii politicieni care s-au succedat în funcţiile din administraţia locală au promis modernizarea infrastructurii sportive din Timişoara, însă nimeni nu s-a ținut de cuvânt.

Un stadion nou, vis nerealizat

La sfârşitul săptămânii trecute, legendara Peluză Sud, pe care galeria FC Politehnica Timişoara a făcut istorie, s-a închis. Stadionul Dan Păltinişanu, aflat într-o avansată stare de degradare se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Timiş. Preşedintele instituţiei, Călin Dobra, a explicat însă pentru PRESSALERT, că CJ Timiş nu va aloca bani pentru reabilitarea actualului stadion. Planurile de viitor are CJ Timiş, care nu au însă şi un termen limită sau o sursă de finanţare, includ realizarea unui campus sportiv în zona respectivă. O soluţie ar fi finanţarea investiţiei de către Compania Naţională de Investiţii.

Pe site-ul instituţiei, regăsim însă planurile până în anul 2020, unde putem vedea că toate investiţiile în infrastructură sportivă vizează stadioanele care există în Bucureşti. Acestea includ modernizarea Stadionului Steaua prin creşterea capacităţii la 30.000 de locuri, extinderea stadionului Dinamo pe o suprafață de teren care include şi actualul Velodrom, modernizarea Stadionului Rapid, prin creşterea capacităţii la 20.000 de locuri şi modernizarea Stadionului Arcul de Triumf.

Pentru anul 2017 au fost alocate fonduri pentru construcţia a două complexuri sportive: unul în Craiova şi altul la Târgu-Jiu. Timişoara nu apare niciunde pe lista cu obiective pe care CNI are în plan să le finanţeze, nici la capitolul complexuri sportive, nici la cele de stadioane sau săli polivalente.

Ce nu se poate la Timişoara, s-a putut însă la Cluj.


În 2011, Consiliul Judeţean Cluj pornea construcţia stadionului Cluj-Arena, pe locul fostului Stadion Ion Moina. Ridicat la cele mai înalte standarde, stadionul are 30.000 de locuri şi a fost realizat cu finanţare de la Guvernul României în proporţie de 30%, restul de bani venind de la CJ Cluj.

Polivalenta de 10.000 de locuri, cu bani de la bugetul local

Trei ani mai târziu, în Cluj –Napoca se inaugura şi o sală polivalentă, care, la concerte, are o capacitate de 10.000 de locuri. Aceasta este folosită ca bază locală pentru echipele masculine și feminine de baschet, volei și handbal din oraș. Sala a fost realizată integral cu bani de la bugetul local al orașului. Lucrările au durat nu mai puţin de patru ani şi au costat 70.000.000 de lei.

Telenovela polivalentei de 3.000 de locuri din Timişoara

Acum aproape nouă ani, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Nicolae Robu, începea construcţia unei săli polivalente de 3.000 de locuri. Ajuns primar, acelaşi Nicolae Robu aloca bani pentru finalizarea construcţiei situate lângă Baza II a Univesităţii Politehnica. Intrarea constructorului Maratti în insolvenţă a dat însă peste cap planurile primarului şi pe cele ale actualului rector al UPT, Viorel Şerban. Şi tragedia de la Colectiv a jucat un rol cheie în stagnarea proiectului, după ce modificarea legislaţiei a însemnat reviziuirea proiectului săii. Consolidarea polivalentei are însă nevoie de avize din cadrul mai multor ministere, iar schimbarea guvernelor PSD a însemnat plimarea hârtiilor de la o uşă la alta.

Rectorul UPT, Viorel Şerban, rămâne însă optimist. „Eu sunt foarte optimist şi sper că sfârşitul anului ne va face o supriză. Suntem în reeditarea hotărârii de guvern privind noii indicatori ai sălii polivalente. Noi am fost activi, am făcut lobby. S-au schimbat indicatorii tehnico-economici din varii motive, cum ar fi cele de siguranţă, ca urmare a schimbării condiţiilor PSI. Momentan, sala este finalizată în proporţie de 80%, iar în momentul în care apare hotărârea de guvern se poate scoate restul lucrării la licitaţie. Avem banii necesari pentru finalizarea investiţiei.

La momentul de faţă, avem şapte procese deschise contra constructorului Maratti, pentru diverse motive: de la rezervoare cumpărate şi plătite de noi, care au dispărut, până la lucrări prost executate, pentru care cerem despăgubiri”, ne-a explicat Viorel Şerban.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.