România se confruntă cu multe anomalii date de lipsurile pe care le are ţara. Printre situaţiile paradoxale se numără opţiunea investitorilor din vestul ţării de a importa prin cel mai mare port al Europei, cel din Olanda, de la Rotterdam, şi nu prin cel de la Constanţa, care este mult mai aproape și cel mai mare port de la malul Mării Negre, transmite digi24.ro.
Segmentul din România al Dunării nu este fructificat aşa cum o fac alte ţări, care se folosesc de fluviu ca de o autostradă dată de natură, astfel că investitorii îşi îndreaptă privirile spre alte zări, care reprezintă oportunităţi pentru afacerile lor. Investitorii din vestul ţării preferă importurile prin portul Rotterdam, care apoi sunt aduse pe apă prin canalul Main-Rin, după cum spune şi Daniel Georgescu, directorul Administarţiei Canalelor Navigabile. „Pe noi, statul român, ne afectează acestă problemă, mai nou, ultima dată știu că toată zona de vest a României prefera să-și facă importurile navale prin Rotterdam, să vină pe partea Main-Rin, pe partea ungară în România”, a declarat Daniel Georgescu, potrivit sursei citate.
În 2017, prin portul Constanţa au trecut 60 de milioane de tone de marfă, iar lipsa dragajelor pe Dunăre blochează ca portul să crească.
În acelaşi timp, anual, la Rotterdam traficul de marfă depăşeşte 450 de milioane de tone. „Portul Rotterdam dă 10% din PIB-ul Olandei și în general toate economiile se dezvoltă în jurul porturilor”, a spus Dan Țivilichi, directorul Administrației Porturilor Maritime, citat de digi24.ro.
În ciuda faptului că se cunoaşte potenţialul portului Constanţa, investiţia în infrastructură se desfăşoară mult prea lent. „Dacă îl facem competitiv, portul Constanţa are mare capacitate de creştere a volumului a traficului de mărfuri pentru că el are o capacitate dublă faţă de cât se exploatează în prezent”, a menţionat Dănuț Jugănaru, expert în economie, pentru aceeași sursă.
Cele mai mari probleme sunt întâlnite la Corabia şi Bechet, însă secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Minea, face promisiuni că se vor accesa fonduri europene pentru achiziţia de la AFDJ a unui complex de dragaj. În acelaşi timp, România suferă şi la capitolul infrastructurii moderne rutiere şi feroviare, iar acesta nu este un lucru nou. Marfarele circulă cu o viteză medie de 17 kilometri pe oră. Un tren de marfă ajunge de la Constanţa la Curtici în 7 zile, în timp ce relaţia Hamburg – Budapesta este parcursă într-o singură zi.
Sursa foto: Freek van Arkel/Havenbedrijf Rotterdam
