Sate uitate de lume, cu lăcașuri de cult de neprețuit. Unde se...

Sate uitate de lume, cu lăcașuri de cult de neprețuit. Unde se află cea mai veche biserică monument istoric FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1787081610">
Biserica din Micănești

Comuna hunedoreană Zam, aflată pe şoseaua naţională Arad – Deva, imediat după graniţa cu judeţul Arad, are în componenţa sa nu mai puţin de 13 sate.

Sunt vechi sate româneşti, atestate documentar în secolul al XV-lea, dar astăzi cele mai multe sunt uitate de lume şi doar o mână de locuitori îşi mai duc duc traiul în aceste aşezări. În nouă sate se mai păstrează însă vechi biserici de lemn ridicate între secolele XVII şi XIX, dintre care cinci se află pe lista monumentelor istorice.

Cea mai veche biserică monument istoric

Cea mai veche biserică este cea din satul Micăneşti, care are hramul „Înălţarea Domnului” şi a fost ridicată în anul 1761. Tradiţia spune că ea ar fi fost ridicată iniţial într-un alt loc, şi pentru enoriaşii din Pogăneşti, şi mutată ulterior. Este o biserică-monument istoric, ridicată după vechea tradiţie arhitecturală a lăcaşelor de cult din zonă, cu pereţi construiţi din bârne de gorun îmbinate în „coadă de rândunică” şi acoperită cu şiţă.

Icoana împărătească din biserica de la Micănești

A fost refăcută în 1837, când i s-a adăugat clopotniţa şi au fost înlocuite bolţile altarului şi pronaosului cu tavane drepte. Biserica este astăzi într-o bună stare de conservare, datorită mai multor reparaţii făcute în secolul trecut şi la începutul acestuia. Pictura interioară a bisericii îi este atribuită preotului Ioan Zugravul din Deva şi unui discipol al acestuia, zugravul Constantin din Râşca, şi are o remarcabilă valoare artistică.

Biserica strămutată la Călăraşi

Biserica de lemn din Sălciva, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, a fost ridicată în anul 1799, şi este trecută pe lista monumentelor istorice de importanţă naţională. Una din pisanii spune că biserica a fost zugrăvită de Nicolae Bădău din Lupşa şi a fost terminată în vara anului 1811, iar o alta consemnează că zugrăveala s-a făcut pe cheltuiala întregului sat.

Biserica se remarcă prin impresionanta pictura interioară realizată în tradiţia bizantină, cu influenţe locale baroce, care reproduce scenele biblice, acoperind naosul şi altarul. După ce în sat s-a ridicat o biserică nouă, de cărămidă, cea veche a fost părăsită iar în anul 2012 a fost strămutată şi reasamblată într-un cartier al oraşului Călăraşi. Restaurarea bisericii a fost estimată la aproximativ 150.000 euro.

Biserica de la Sălciva

Judecata de Apoi cu dracii şi păcătoşii dezbrăcaţi

În satul Almaş-Sălişte se păstreză o bisericuţă de lemn ridicată în secolul al XVIII-lea, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, de asemenea monument istoric. Pictura bisericii, care datează din 1819, aparţine unui zugrav anonim care s-a inspirat din viaţa satului şi a locuitorilor lui, ale căror chipuri sunt redate într-o manieră care aminteşte de tradiţia bizantină îmbinată cu arta populară.

Scenele pictate se evidenţiază printr-o mare originalitate, mai ales cele care înfăţişează Judecata de Apoi, în care dracii, cu coarne, cozi îmbârligate şi bărbi de ţap sunt pictaţi complet dezbrăcaţi, alături de femei şi bărbaţi înfăţişaţi, de asemenea fără haine, pradă şerpilor, furcilor şi altor instrumente de tortură din mâinile dracilor. Iadul în flăcări este înfăţişat în contrast cu Raiul senin, aflat deasupra. Printre cei ajunşi în flăcările iadului se află crâşmarul care toarnă apă-n vin, morarul care ia prea multă vamă, femeia care nu face copii sau omul care doarme prea mult duminică dimineaţa.

Raiul și iadul în biserica de la Almaş-Sălişte

Icoane de valoare

Un alt monument istoric de arhitectură religioasă este biserica de lemn „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din satul Pogăneşti, construită din lemn de stejar pe temelie de piatră, datată în secolul al XVIII-lea, despre care tradiţia spune că a fost strămutată de pe un deal. Este construită din lemn de stejar tăiat din bardă pe temelie de piatră, îmbinările sunt făcute cu cuie din lemn iar acoperişul este din şindrilă.

S-au păstrat doar câteva fragmente de pictură pe bârnele din interior dar e destul de probabil ca sub scândurile cu care a fost căptuşită să se mai păstreze fragmente de pictură. În biserică se mai află o icoană împărătească a lui Iisus Învăţător de la mijlocul secolului al XVIII-lea, uşile împărăteşti cu chipurile Apostolilor şi icoane pe sticlă de la începutul secolului al XIX-lea. O restaurare nu prea fericită a bisericii prin adaosurile a două pridvoare închise a avut loc în anul 1984.

Biserica de acum trei veacuri

În centrul de comună, Zam, se află o biserică de lemn inclusă la rândul ei pe lista monumentelor istorice. Hramul acestei biserici aduse, după cum se povesteşte, dintr-o vatră mai veche a satului, unde ar fi fost ridicată cu multă vreme în urmă, este „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”.

Forma bisericii şi tehnicile de lucru încadrează construcţia ei undeva la inceputul secolului al XVIII-lea, înainte de anul 1717 care este înscris pe unul din clopote. Spre sfârşitul aceluiaşi secol biserica a fost renovată şi tot atunci s-a ridicat şi clopotniţa. Pictura interioară s-a degradat în bună parte dar cele câteva scene păstrate în pronaos sunt mărturia unei picturi de valoare. Icoanele împărăteşti au fost supuse unei restaurări nefericite, făcute de un amator, dar biserica a fost recondiţionată în mai multe rânduri, fără a-i fi alterată originalitatea.

Biserica de lemn de la Zam

 

Vechi biserici care nu sunt monumente istorice

Alte vechi lăcaşuri de cult din comună sunt biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Almăşel, ridicată la începutul secolului XX în locul unei vechi bisericuţe astăzi dispărute, cea din Cerbia, cu hramul „Buna Vestire”, foarte asemănătoare cu biserica din Pogăneşti şi datată la sfârşitul secolului al XVII-lea dar a cărei pictură murală nu se mai păstrează, biserica din Deleni, construită în secolul al XVII-lea cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, a cărei pictură s-a distrus şi biserica din Godineşti, ridicată în 1847 şi închinată „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe”, care a fost căptuşită cu scânduri cu prilejul unei renovări, eventualele picturi fiind acoperite.

Surse foto: mesagerulhunedoarean.ro, wikipedia

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.