Unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, Vasile Goldiș, comemorat la...

Unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, Vasile Goldiș, comemorat la Arad. Cum a contribuit la întregirea României FOTO

0
DISTRIBUIȚI

Universitatea arădeană „Vasile Goldiş” a comemorat duminică 84 de ani de la dispariţia lui Vasile Goldiş, unul din cei mai importanţi artizani ai unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Regatul României, în decembrie 1918 iar în memoria sa, mai mulţi preoţi au oficiat o slujbă religioasă în Catedrala Ortodoxă Veche.

Vasile Goldiș, membru marcant al Partidului Naţional Român, a cărui contribuție la înfăptuirea actului Unirii de la 1 decembrie 1918 a fost dintre cele mai însemnate, s-a născut la 12 noiembrie 1862 în satul Mocirla din fostul comitat Arad, care astăzi îi poartă numele. A urmat școala primară în mai multe localități iar între anii 1873 și 1881 a fost elev la liceul din Arad, pe care l-a absolvit ca șef de promoție.

Beneficiar al unei burse primite din partea Episcopiei Ortodoxe Române din Arad, a urmat cursurile facultăților de litere și filosofie din Budapesta și Viena, iar după obținerea diplomei de licență a renunțat, după doar un an, la un post obținut la Budapesta și s-a mutat la Caransebeș, unde a predat istoria și limba latină și a colaborat la „Foaia diecezană” a Episcopiei Române Ortodoxe din Caransebeș. A fost unul dintre cei mai importanți ideologi ai Partidului Național Român și cel care, în momente decisive, a redactat cele mai importante documente.

Din 1897, când Aradul a început să joace un rol politic din ce în ce mai important, mai ales după apariția ziarului „Tribuna poporului”, Vasile Goldiș a devenit un colaborator permanent al acestuia. La invitația unchiului său, Iosif Goldiș, episcop al Aradului la vremea respectivă, Vasile Goldiș s-a stabilit în 1901 la Arad, fiind numit secretar consistorial al episcopiei. A fost, alături de Ioan Suciu, unul din cei care au susținut renunțarea la pasivism și participarea la viața politică parlamentară, a activat în asociația culturală arădeană „Concordia” pe care a condus-o efectiv, a fost directorul ziarului „Românul”. Activitatea sa politică a devenit din ce în ce mai însemnată, culminând cu pregătirea și desfășurarea marii adunări de la Alba Iulia, unde Goldiș a jucat un rol decisiv.

El a fost cel care a trimis, în 9 noiembrie 1918, o notă diplomatică guvernului maghiar, prin care solicita preluarea deplinei puteri de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în teritoriile fostului regat maghiar.


După eșuarea tratativelor cu delegația maghiară, tot Goldiș a fost cel care a susţinut că proclamarea unirii trebuie să se facă de către o adunare reprezentativă a națiunii române, deşi unii membri au partidului susţineau decretarea imediată a unirii. La Alba Iulia, unde cei 1228 de delegaţi au votat Rezoluţia care pecetluia Marea Unire, Vasile Goldiş a ţinut un discurs memorabil, în care sublinia că „unirea se va face pe baza principiului libertății adevărate a tuturor neamurilor și cel al legalității condițiunilor de viață pentru fiecare individ al oricărei națiuni… Să jurăm credință de aci înainte numai națiunii române, dar tot atunci să jurăm credință tare civilizațiunii umane” – civilizație pe care o considera un ansamblu de drepturi și libertăți „în sensul legilor de dezvoltare a întregii umanități”.

Vasile Goldiş şi-a continuat activitatea politică și în anii interbelici, iar ultimii ani de viață i-a petrecut la Arad, unde s-a stins din viață la 10 februarie 1934. I s-au organizat funeralii naționale în 12 februarie, iar în ziua înmormântării la cimitirul „Eternitatea” din oraș, s-a instituit doliu național.

Surse foto: adevarul.ro, aradon.ro, aradcityguide.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.