Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş celebrează anul Centenar printr-o serie de manifestări inedite.
Astfel, pe platformele virtuale a fost lansat un nou film etnografic, intitulat „Colecţii şi colecţionari. Din zestrea judeţului Timiş”.
După ce acest proiect, început cu mai multă vreme în urmă, s-a bucurat de un deosebit succes, specialişti de la centrul de cultură şi Muzeul Banatului au realizat un film în vechiul sat de câmpie Berini, care aparţine de comuna Sacoşu Turcesc. Scurt-metrajul redă o parte din discuţia purtată cu o colecţionară pasionată de costumul popular bănăţean, care, de-a lungul timpului, a adunat sute de obiecte vestimentare din zonă.
Colecţionara din Berini a fost fascinată, în primul rând, de delicateţea specială a cusăturilor din această microzonă etnografică a Banatului.
Specificul locului este punctul de cusătură mult mai mărunt decât în zonele învecinate. „E atât de fin, atâta de migălos cusut, atât de mărunt, îi lucru de mână care nu se mai face în ziua de astăzi”, a spus Florica, cea care a salvat mai multe costume populare autentice din această parte a Banatului de câmpie. O parte din costumele foarte vechi au suferit deteriorări în urma trecerii timpului. Pe unele a încercat, pe cât s-a putut, să le repare, deoarece a vrut, mai ales, să nu se piardă modelul. Multe sunt din materiale fine, pe care s-au cusut aşa-numitele „modele naţionale” cu o ornamentaţie foarte bogată, specifică zonei Pogănişului.
Tehnică aparte
Unele piese aparţin costumului naţional „tricolor”, pe care Regina Maria îl purta cu atâta dragoste şi eleganţă arătându-l lumii întregi. Costumele din zonă se caracterizează şi printr-o tehnică aparte a cusăturilor, cu motive decorative în puncte de cusături „cruciu”, „la fir”, „punct bănăţean”, prin aşa-numita tehnică a „boronciocului”, o tehnică de ajur specifică pentru Lunca Pogănişului. Remarcabile sunt şi catrinţele de o deosebită frumuseţe şi fineţe, ţesute din fire de mătase policromă, specifice satului Berini, cu o broderie bizantină realizată cu fire metalice, dar şi cele ţesute din fire de lână, amestecate cu cele de mătase şi metalice. Multe piese din colecţie au fost lucrate cu mai bine de o sută de ani în urmă.
Costumele din microzona etnografică Lunca Pogănişului nu sunt menţionate nici în literatura de specialitate, meritul colecţionarei fiind cu atât mai mare. Fiecare costum este o poveste, al unui timp şi al unui spaţiu în care oamenii trăiau altfel, se mişcau după alte reguli şi după altă gândire, iar cei care au purtat aceste costume aparţin generaţiei care a făcut România Mare.
