Marmură din Banat, în casa sultanului din Brunei sau vila lui Versace...

Marmură din Banat, în casa sultanului din Brunei sau vila lui Versace din Miami. La ce clădire importantă din Europa a mai fost folosită FOTO

0
DISTRIBUIȚI

Într-un loc cu un peisaj ce îți taie respirația, turiștii pot admira un obiectiv unic, care se află la în județul Caraș-Severin. Este vorba de cariera de marmură de la Rușchița, considerată ca fiind cea mai mare din România. Marmura în diferite culori, ascunsă în Munții Poiana Ruscă, la aproximativ 800 de metri altitudine, în comuna Rusca Montană, reprezintă una dintre bogățiile din vestul țării, despre care se spune că este „aurul alb” din Banatul Montan.

Cariera de marmură de la Rușchița se găsește la confluența pârâului cu Raci cu râul Rusca și este recomandat a fi privită de pe vârful de munte, având forma unui „clopot răsturnat”, marmura fiind exploatată în trepte. Rușchița este cel mai renumit zăcământ de marmură din România, pus în exploatare de la sfârșitul secolului XIX. În prezent, perimetrul de exploatare este de 43 de hectare, fiind compusă din „Cariera Veche” – Gropan și „Cariera Nouă” din Dealul lui Ionel.

Primul care a atras atenția asupra calităților remarcabile ale marmurei din județul Caraș-Severin, pe care a comparat-o cu celebra marmură de Carrara, a fost sculptorul maghiar Istvani Ferenczy. Însa valoarea marmurei a fost apreciată încă de pe vremea romanilor. În anul 1883, zăcământul de marmură de la Rușchița a început să fie exploatat de Johann Biebel, un renumit inginer constructor din Banat. Acesta a devenit primul proprietar al carierei, pe care o supranumește „a magyar Carrara”.

„După moartea lui Johann Biebel, fiul său, Janos, unul dintre arhitecții Turnului Eiffel, a continuat exploatarea, astfel că în anul 1912 marmura de la Rușchița ajunsese să fie exploatată în 12 țări”, explică autorii ghidului turistic „Banatul Montan”. Până în anul 1840, extracția marmurii s-a realizat în formă de clopot întors și a atins adâncimea de 130 de metri. După acest an, exploatarea s-a realizat în felii orizontale și fâșii longitudinale. Începând cu anul 2001, a fost început lucrul și la Cariera Nouă de la Rușchița, aflată lângă Cariera Veche, iar cu ajutorul echipamentelor moderne este permisă extracția a peste 2.000 de metri cubi pe lună.

Marmură din Banat la Domul din Milano

Marmura românească din Banatul Montan are o calitate superioară, motiv pentru care este clasată printre cele mai bune din lume și se regăsește în mai multe clădiri emblematice de pe tot globul.


Aceasta prezintă o mare varietate de nuanțe de culoare: alb-gălbui, porto, roz-pal și roz intens.

În ultimii zece ani, marmura de Rușchița a fost folosită cu succes în proiecte faimoase din întreaga lume, câștigând astfel prestigiu și recunoastere. Este vorba de Kowloon Station (Hong Kong), Ardmore Park (Singapore), Marunouchi Center, Soka și Roppongi Asahi TV (Japonia), sau în unele lucrări deosebite, cum ar fi palatul sultanului din Brunei, Casa Gianni Versace din Miami,  Sediul BBC de la Mannheim – Germania, Vila Rebeca-Miami, sau vila lui Michael Schumacher din Monte Carlo.

De asemenea, interesant este faptul că a treia clădire romano-catolică din lume, Domul din Milano, a fost restaurată în anii ’70 cu marmură născută în Munții Poiana Ruscă, la Rușchița.

„Sinaia Banatului”

Turiștii care-și propun să ajungă pe Valea Ruscăi, cunoscută și sub denumirea de „Sinaia Banatului”, în județul Caraș-Severin, pot vizita încă alte două obiective unice în lume, pe lângă cariera de marmură. Este vorba de Monumentul Turismului, inaugurat la Rusca Montană în data de 1 august 1937, fiind realizat cu marmură albă de la Rușchița. Acesta are o înălțime de peste doi metri și reprezintă un simbol al dragostei pentru natură și pentru turism. „Turistule, ajuns sub poala pădurii, aruncă necazul și patima urii. Încearcă să prinzi din legile firii scânteia divină: virtutea iubirii”, sunt rândurile scrise pe monument, semnate de Vasile Magdaș.

Tot pe Valea Ruscăi se află Casa lui Peter Pan, care nu este doar un personaj de poveste, ci chiar a trăit în Banatul Montan. Acesta a fost un soldat din Rusca Montană, luat cu arcanul la război și răpus în 1918 pe frontul italian al Primului Război Mondial, pe când avea doar 21 de ani, alături de alți 12.615 soldați. Povestea bănățeanului Peter Pan a fost ilustrată într-o carte apărută în anul 2005 și scrisă de Ferdinando Celi. În prezent, în Rusca Montană se află o stradă care poartă numele Peter Pan, iar o piață este denumită Monte Grappa, locul în care a murit soldatul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.