Asociația Grupul de Acțiune Local (GAL) Timișoara a reușit să câștige o finanțare de șapte milioane de euro, bani europeni, care sunt destinați îmbunătățirii condițiilor de viață din cartierele Modern, Fabric, Plopi și Kuncz, pentru a ajunge la nivelul cartierelor Soarelui, Girocului, Stadion. Jumătate din acești bani vor fi împărțiți firmelor private din aceste zone mai puțin dezvoltate, pentru a fi ajutate să se dezvolte și să creeze noi locuri de muncă. De restul de bani ar urma să beneficieze Primăria Timișoara, pentru a implementa proiecte prin care să modernizeze școlile, drumurile, dispensarele sau centrele sociale din zonă.
Însă Cătălin Tiuch, președintele GAL Timișoara, explică faptul că, potrivit Ghidului, 15% din partea care revine firmelor private va intra în conturile de funcționare ale ONG-ului. Problema apare în ceea ce privește banii pentru partea publică.
“Finanțatorul ne-a zis că pentru partea pe care o alocăm către public nu primim nimic. Pentru partea care e pentru public, e firesc ca publicul să se implice și să asigure funcționalitatea ONG-ului”, a explicat Cătălin Tiuch.
Astfel, dacă restul primăriilor din țară, unde mai există GAL-uri, au decis să plătească o cotizație ONG-urilor, Primăria Timișoara nu a fost de acord cu această soluție, de teama Curții de Conturi. Reprezentanții municipalității au propus să aloce o finanțare anuală pentru susținerea GAL-ului, iar ieri, în plenul Consiliului Local Timișoara, a fost aprobat un proiect de hotărâre referitor la “Regulamentul privind regimul finanţărilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes local în vederea dezvoltării de proiecte/programe de implicare a comunităţii în implementarea strategiei de dezvoltare a municipiului Timişoara”.
“În discuțiile cu primarul și cu executivul, s-a stabilit că se găsește o soluție astfel încât să se dea printr-o formulă, pe cotizație, pe o variantă, să se poată acoperi aceste cheltuieli de funcționare ale ONG-ului. După șase luni de discuții în Primăria Timișoara, varianta la care s-a ajuns acum este aceea în care GAL va fi finanțat cum sunt finanțate ONG-urile pe activități culturale, în care GAL-ul ar trebui să meargă să găsească finanțarea de 10% pentru cheltuielile de funcționare ale GAL-ului, să găsească undeva o cofinanțare de 10%, lucru care e total atipic. Nu mi se pare drept. Atunci când GAL se duce să-și caute resurse, firesc ar fi să caute resurse pentru funcționarea lui, nu astfel încât să poată să asigure Primăriei Timișoara resurse pentru implementarea proiectelor europene. Partea bună e că GAL nu e obligat să implementeze proiectele pe infrastructură. Noi putem să mergem cu proiectul înainte, implementăm doar partea pentru privați. Finanțatorul nu ne obligă să asigurăm finanțarea către Primăria Timișoara. Dacă GAL nu are resurse financiare, umane, logistice, să pună la dispoziția Primăriei Timișoara acești bani pentru ca să-i investească în educație, asfalt, educație, social, nu suntem penalizați în niciun fel. Împreună cu toți partenerii, inclusiv primăria, încercăm să găsim soluții”, a precizat Cătălin Tiuch. Altfel spus, GAL-ul trebuie să facă rost de bani ca să finanțeze Primăria Timișoara ca municipalitatea să primească bani de proiecte.
Însă președintele GAL Timișoara atrage atenția asupra faptului că nu există nicio garanție că primăria va aloca în fiecare an această sumă de bani, proiectul urmând să se deruleze pe cinci ani.
“Aseară s-a votat un regulament în baza căruia primăria să poată să finanțeze cheltuielile de funcționare ale GAL-ului.
Regulament în baza căruia GAL-ul ar trebui să vină cu 10% din banii pe care-i alocă primăria. Primăria Timișoara va rămâne fără finanțare, dacă nu ne încadrăm în el. Suntem în situația în care ar trebui să ne ducem să mai căutăm niște bani de finanțare. E varianta pe care Primăria Timișoara a găsit-o disponibilă. Partea nefericită e că e o finanțare anuală pentru un proiect care ar trebui să dureze cinci ani de zile. Dacă se întrerupe în anul doi sau trei, proiectul rămâne în aer. Teoretic, Primăria Timișoara ar trebui să dea 75.000 de euro în fiecare an. Sumele sunt prinse în buget, doar modalitatea prin care să se implice în tipul acesta de proiecte nu a fost stabilit. Cei din Primăria Timișoara au spus că nu plătesc cotizație pentru că toate cotizațiile pe care le-au plătit la ONG-uri le-au fost imputate de Curtea de Conturi. Nu știu dacă ONG-urile la care ei au plătit au adus bani către Timișoara. Atunci s-au gândit la o formulă de finanțare, în care să lanseze o licitație publică, un apel public de proiecte, în care GAL-urile să vină să depună proiectele și ele să fie evaluate pentru cheltuielile de funcționare. Nu știu cum va funcționa treaba asta”, a precizat Cătălin Tiuch.
Pe de altă parte, primarul Timișoarei Nicolae Robu a explicat, ieri, în ședința de plen, că are o reținere în ceea ce privește finanțarea prin cotizație.
“Reținerea pe cotizație provine din experiența de până acum, când Curtea de Conturi a considerat că nu este corectă finanțarea prin cotizație nici măcar la Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană și evident la cele patru asociații sportive. De aici a apărut reținerea și această formulă. Noi nu putem să mergem pe buget multianual, că nu avem forma legală pentru asta. Și dacă ar fi cu cotizație, tot ar trebui să aprobăm în fiecare an. Ne bazăm pe faptul că susținem aceste proiecte. Dar dacă avem și noi o contribuție, trebuie să privim lucrurile în ansamblu. Dăm un ban ca să primim mai mulți, asta e important. Și atunci, când facem bugetul pe anul 2019 vom prevedea bani, când facem pentru 2020 vom prevedea bani. Noi putem aproba strategia și trebuie să aveți încredere că nu suntem iresponsabili. Dacă aprobăm o tranșă de finanțare, facem asta în ideea că mergem până la capăt, să avem beneficiile. Altfel ar fi bani aruncați”, a afirmat Nicolae Robu.
În discuție a intervenit și consilierul local PNL Simion Moșiu, care a fost sceptic în ceea ce privește rezultatul acestui proiect, însă cu referire la banii alocați firmelor private.
“Mediul antreprenorilor, prin înființarea de întreprinderi noi, are un buget de un milion de euro. Proiectul se referă la zonele Kunkz, Traian și zonele limitrofe. Urmând ca reconversia, calificarea și recalificarea să mai aibă 800.000 de euro la buget pentru aceeași zonă. Noi ducem lipsă de forță de muncă. Cu 800.000 de euro îi convingeți pe cei din Kuncz și din Traian să se angajeze în Timișoara, în România? Dacă ne adunăm la mici, bere și suc, găsim 6.000 de oameni în Traian. În doi ani de zile nu a venit nimeni, niciun om, la nicio firmă a prietenilor mei să zică m-a convins ONG-ul acela să vin. Să le oferiți oameni firmelor, asta ne dorim, că avem pretenția și la rezultate. Că dacă facem doar cursuri fictive…”, a reproșat Simion Moșiu. “Este problemă că nu s-a mers la prietenii dvs.? Trebuia să mergem să le oferim prietenilor dvs. finanțări?”, i-a răspuns Cătălin Tiuch.
