O nouă populație de zimbri liberi va putea fi admirată în vestul țării. În luna mai, 14 exemplare au fost relocate în Munții Poiana Ruscă, în apropierea comunei Poieni, din județul Hunedoara. Noii zimbri aduși dau startul celui de-al doilea nucleu de resălbăticire al acestei specii emblemă din România.
Din 2014, după 200 de ani de la dispariția din zonă, blândele animale s-au întors în sălbăticia Banatului, printr-un amplu proiect de resălbăticire derulat la poalele Munților Țarcu de către WWF România și Rewilding Europe. Totul cu scopul de a crea o populație viabilă de zimbri în libertate, în vestul Carpaților.
Adrian-Ionel Virtopean, primarul comunei Densuș, de care aparține localitatea Poieni, unde au fost aduși zimbrii, a fost bucuros atunci când mamiferele au ajuns, la mijlocul lunii mai, în Munții Poiana Ruscă.
„Pentru mine și comunitatea din Densuș o inițiativă atât de specială poate aduce un suflu nou satelor bătrânești din apropierea zonei de resălbăticire, cum este Poieni. Am speranța că tinerii care au plecat din zonă vor dori să se întoarcă să investească în casele părinților lor, să valorifice patrimoniul vieții de odinioară pentru ecoturism. Pe lângă oamenii care ne vizitează deja, acum suntem pe harta iubitorilor de natură sălbatică”, a afirmat primarul comunei Densuș.
Zimbri din Germania
Această inițiativă ambițioasă de realizare a nucleelor de resălbăticire se desfășoară cu sprijinul Comisiei Europene prin programul Life pentru natură, în cadrul proiectului „Măsuri urgente pentru recuperarea populației de zimbru în România”. Obiectivul principal de conservare este de a crea două subpopulații de zimbri, viabile și interconectate, în Munții Țarcu și Poiana Ruscă, în zona Carpaților de Vest și de Sud-Vest.
„Rewilding Europe și WWF România lucrează începând din 2013.
Prima zonă de resălbăticire din sud vestul Carpaților, Măgura Zimbrilor, aflată la baza Munților Țarcu, numără acum aproximativ 30 de exemplare de zimbri sălbatici, după cinci transporturi și eliberări anuale realizate până acum în arealul comunei Armeniș, jud. Caraș-Severin. Munții Poiana Ruscă sunt propice pentru crearea celui de al doilea nucleu de resălbăticire, fiind localizați de-a lungul unui coridor ecologic de migrație a speciilor sălbatice între Carpații de Vest și Carpații de Sud-Vest, precondiție esențială pentru a asigura diversitate genetică pentru urmașii zimbrilor eliberați în cele două zone”, transmite WWF România.
Primii doi zimbri au sosit la Densuș la începutul lunii mai și provin din Rezervația Valea Zimbrilor, din localitatea Vama Buzăului, județul Brașov. Alte 12 exemplare au fost transportate, la mijlocul lunii mai, din trei rezervații germane: Bad Berleburg, Donaumoos și Wisentgehege Springe. Însuși directorul centrului de reproducție din Springe a coordonat colectarea animalelor din Germania și le-a însoțit până în România. Transporturile au decurs fără probleme, alături de echipa WWF fiind și experții Societății Române de Sălbăticie.
Eliberare treptată în munți
Zimbrul european este o specie „umbrelă” care, odată reintrodusă cu succes, iar habitatul ei conservat în mod eficient de-a lungul Munților Carpați, va ajuta la menținerea, la scară mare, a coridoarelor ecologice, permițând proceselor naturale și resălbăticirii să aibă loc, ajutând astfel natura să se vindece singură.
„Eliberarea zimbrilor în ecosistem se face treptat, la început aceștia petrec aproximativ o lună într-un țarc de aclimatizare de aproximativ 14 hectare, timp în care se vor reface de pe urma stresului cauzat de transport, schimbarea structurii sociale, a habitatului, a alimentației și a climei. După încă câteva luni, petrecute într-un țarc de resălbăticire de peste 100 de hectare, odată ce animalele deprind un comportament de turmă și își recapătă din instinctele sălbatice, vor deveni parte integrantă din ecosistemul munților Poiana Ruscă”, arată reprezentanții WWF România.
„Viziunea noastră este ca bunăstarea comunităților locale să fie susținută prin valorizarea unuia dintre ultimele bastioane sălbatice din Europa, dezvoltarea de întreprinderi locale prietenoase cu mediul, înlesnite de prezența turiștilor iubitori de natură sălbatică, precum și a unui program de educație care să pregătească generația următoare să iubească și să își croiască traiul în jurul acestor zone naturale”, explică organizația.
Foto: WWF România
