Tristețea fără sfârșit, boala vremurilor noastre. Ce șanse de recuperare au pacienții...

Tristețea fără sfârșit, boala vremurilor noastre. Ce șanse de recuperare au pacienții cu depresie in România

0
DISTRIBUIȚI
Foto: blog.teleme.co

Depresia, maladia care te condamnă să suferi în tăcere, afectează tot mai mulți oameni. Femeile, persoanele singure sau cele vârstnice sunt cele mai predispuse la această afecțiune. În cazuri severe, se poate ajunge la sinucidere.

Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, în țările slab dezvoltate, numărul persoanelor cu depresie se află în creștere. România nu face excepție, ultimele studii arătând că aproximativ 10% din populație suferă de o tulburare depresivă. Este vorba doar de românii care sunt diagnosticați cu această boală tăcută și se află sub tratament. Cu siguranță, numărul persoanelor depresive este mult mai mare, doar că, deși trăim în secolul 21, pacienții cu probleme psihice sunt în continuare stigmatizați. Astfel, nu puțini se tem să ceară ajutorul unui specialist, de frică să nu fie catalogați drept “nebuni”. O parte consideră depresia ca fiind doar o “stare proastă” și nu solicită ajutor de specialitate.

Totuși, cel puțin în vestul țării, mentalitatea s-a mai schimbat. Virgil Enătescu este medic psihiatru în cadrul Secției de Psihiatrie I a Spitalului Județean Timișoara, în care ajung cele mai grave cazuri din județul Timiș, și nu numai. Specialistul timișorean spune că a observat faptul că, în ultimii ani, adresabilitatea persoanelor cu probleme psihice a crescut.

“Gradul de conștientizare de către populație a problemei, și prin intermediul mediatizării, a făcut ca adresabilitatea să fie mai precoce, mai promptă și mai utilă. Și în depresie este importantă promptitudinea administrării tratamentului. Este o schimbare în bine, în sensul că adresabilitatea a crescut foarte mult și inclusiv stigmatizarea pacientului psihiatric nu mai este la aceeași intensitate. De regulă, în spital vin cazurile cele mai grave, noi, la Secția Psihiatrie I, avem mai mult psihoze, cum e  schizofrenia. Pot însă confirma că peste 50% dintre pacienții tratați în ambulator, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie către un psihiatru, suferă de depresie”, a afirmat Virgil Enătescu.

Alarmant este faptul că, în România, numărul persoanelor depresive este mai mare decât media internațională, un rol important având problemele socio-economice. Cu alte cuvinte, salariile mici. Pe plan mondial, depresia afectează 322 de milioane de persoane, adică 4,4% din populație, pe când 10% dintre români suferă de o tulburare depresivă. Mai mult, Liga Română de Sănătate Mintală a realizat pentru prima dată în țara noastră un studiu legat de frecvența depresiei, care arată că 21% dintre români vor avea cel puțin un astfel de episod pe parcursul întregii vieți.

“Ceea ce constatăm noi, din activitatea clinică, este că a crescut foarte mult adresabilitatea persoanelor către psihiatrie. Dacă înainte lumea, în general, avea o oarecare reținere, acum această reținere începe să scadă, ceea ce se poate observa în numărul de consultații. De asemenea, și gradul de informare a crescut”, a explicat Cristina Bredicean, medic psihiatru din Timișoara.

Pe de altă parte, un alt specialist din Timișoara susține că spre deosebire de alte zone, persoanele din vestul țării vin la medicul psihiatru pentru că serviciile în această zonă sunt foarte bine puse la punct.

“Adresabilitatea a crescut datorită nivelului mai mare de informații, dar și a faptului că zona de vest este în situația privilegiată de a avea o ofertă de servicii foarte bine puse la punct. Avem servicii de sănătate mintală și cele de psihiatrie, care acoperă practic toată gama de servicii care se pot oferi: Clinica de Psihiatrie, Centrul de Sănătate Mintală, Compartimentul de psihiatrie de legătură de la Spitalul Județean Timișoara, avem spitalele de la Jebel și de la Gătaia. Deci, suntem cu adevărat într-o zonă a țării în care accesul la servicii este absolut facil”, a afirmat Simona Tămășan, medic psihiatru în Ambulatorul Spitalului Județean Timișoara.

Foto: blog.gaijinpot.com

Depresia sau tristețea patologică

Cel mai important simptom al depresiei este schimbarea dispoziției afective, susțin specialiștii. Astfel, oameni veseli, cu chef de viață și putere de muncă ajung să se schimbe radical, să nu se mai bucure de absolut nimic din ce le oferă viața.

“Depresia este una dintre tulburările psihice majore. Este, practic, o stare de tristețe patologică. Persoanele care suferă de depresie nu se mai bucură de absolut nimic, nu le mai face absolut nimic plăcere. Un alt simptom major este oboseala, iritabilitatea.


Studiile arată că depresia este cea mai frecventă boală psihică la nivelul populației, în general”, ne-a explicat medicul psihiatru Virgil Enătescu.

Specialistul timișorean spune că femeile sunt mai predispuse decât bărbații să aibă un episod de depresie la un moment dat în viață. Iar cauzele sunt dintre cele mai diverse.

“Poate ține și de faptul că femeile din punct de vedere cultural sunt mult mai solicitate decât bărbații. Așteptările vizavi de femei sunt foarte mari pentru că, din păcate, și la ora actuală, mai ales în societățile de model patriarhal, toată lumea așteaptă de la femeie să fie bună mamă, să fie gospodină, mai nou așteaptă și să aibă un loc de muncă și să aducă bani în casă. Apoi mai sunt factori de naturală biologică, legați de contextul hormonal. Femeia are particularitățile sale și trece și prin anumite etape fiziologice: sarcina, nașterea, se produc modificări hormonale extrem de importante. Mai este problema menopauzei”, a afirmat medicul psihiatru.

De asemenea, un risc crescut de a face depresie îl au și persoanele fără parteneri, dar și cele vârstnice. În cazul celor cu vârste înaintate, ieșirea la pensie, pierderea partenerului de viață sau problemele de sănătate care apar sunt doar câțiva factori determinanți în apariția unui episod depresiv.

Voci care îndeamnă la sinucidere

Potrivit specialistului timișorean, sunt o mulțime de factori care determină apariția depresiei. Unii pot acționa chiar din primii ani de viață, iar apoi, prin istoricul de viață, pot crește vulnerabilitatea de a dezvolta depresie. Și factorii genetici sunt extrem de importanți, iar studiile au arătat că depresia este întâlnită de patru ori mai des la rudele de gradul I ale depresivilor decât în populația generală.

Îngrijorător este faptul că în cazul depresiilor severe, 15% dintre pacienți ajung să se sinucidă, pentru că nu mai suportă suferința.

“Mai ales în depresiile severe s-a observat faptul că structura cerebrală cea mai intens afectată este hipocampul. În timpul unui episod de depresie avem și o performanță intelectuală mai scăzută, pentru că hipocampul este cea mai importantă structură a creierului implicată în memorie. În depresiile severe, mai ales în cele cu simptome psihotice – halucinații și delir, pacientul poate să aibă halucinații auditive, să audă voci care-l îndeamnă să se sinucidă, de exemplu. De asemenea, poate să apară delirul de vinovăție, de ruină, când riscul suicidal este unul extrem de mare. Se pare că 15% dintre pacienți ajung să comită suicid finalizat, nu vorbim doar de tentativă. În România, putem spune că aproape 75% din suiciduri sunt cauzate de depresie”, a semnalat Virgil Enătescu.

Pot suferi mai ușor de depresie și persoanele perfecționiste, care au așteptări foarte înalte de la ele și de la ceilalți, iar în momentul în care clachează, le scade stima de sine. În general, medicul psihiatru timișorean atrage atenția asupra faptului că sunt predispuse la depresie persoanele care au o părere negativă despre sine, despre lume, dar și despre viitor. De asemenea, o influență mare asupra stării sufletești a unui om o au pierderile, evenimentele stresante de viață, eșecurile și frustrările.

Foto: ankit2world.com

Prietenii ne protejează împotriva depresiei

“Extrem de importantă este rețeaua socială. S-a demonstrat că rețeaua socială ne protejează împotriva depresiei, trecem mult mai ușor peste dificultăți dacă avem mai mulți prieteni. Dacă suntem introvertiți și cu puține relații, riscul de a face depresie este cu mult mai mare”, a afirmat psihiatrul Virgil Enătescu.

Medicul timișorean spune că, la fel ca în oricare altă boală, este important ca detecția depresiei să se facă la timp, pentru a putea fi mai ușor tratată. Prin urmare, un rol determinant îl are familia pacientului, dar și medicii de familie, iar cei din județul Timiș participă periodic la seminarii în care află cum să recunoască mai ușor depresia.

“Depresia netratată se agravează și complicația cea mai de temut este cea legată de suicid. Cei cu depresie severă își doresc cu adevărat să moară. Depresivul nu trăiește în prezent, viitor nu există, ci este repliat doar trecutul dureros. Cei care ajung să se sinucidă, pentru ei suicidul este singura scăpare de a ieși din situație, pentru că depresia este o durere sfâșietoare la nivel moral și sufletesc. Este resimțită ca foarte neplăcută și nu pot toți duce chestia asta și atunci apelează la suicid. Este bine ca detecția să se facă cât mai din timp. Odată ce se observă că cineva din familie nu are un comportament obișnuit sau dă semne de depresie, să-l încurajeze, să fie alături de el și să-l aducă la un profesionist din domeniul sănătății mintale. În depresiile severe, în multe situații, pacientul poate să nege, pentru că ei sunt foarte subiectivi în a se autoevalua, consideră că ar fi o problemă de morală, de păcat sau o problemă alimentară și nu realizează că e o problemă psihiatrică”, a explicat medicul Virgil Enătescu.

Specialistul timișorean spune că peste 50% dintre pacienți răspund la tratamentul antidepresiv. Din păcate, există o tendință naturală de reapariție a bolii, iar în 15% din cazuri de cronicizare. Acest lucru se întâmplă în special dacă pacienții nu beneficiază de o terapie combinată: medicamente cu psihoterapie. Iar în România, numărul psihologilor este mult prea mic.

“Depresia se pare că va fi maladia acestui secol. Estimările făcute de Organizația Mondială a Sănătății au indicat faptul că depresia, în anul 2020, va fi a doua cauză de dizabilitate, de pierdere prematură a vieții, de pierdere a capacității de a munci”, a conchis medicul Virgil Enătescu.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.