Şase restaurante din Timişoara au fost incluse în prima ediţie românească a unui cunoscut ghid de restaurante franţuzesc, Gault&Millau, alte patru unităţi fiind incluse într-un top al localurilor de tip POP. Realizat pentru prima dată în 1965, în Franţa, de doi critici din domeniul culinar, ghidul are acum şi o ediţie românească. În total, au fost cuprinse în ghid 141 de restaurante si localuri POP din şase oraşe (Braşov, Bucureşti, Cluj, Oradea, Sibiu, Timişoara). În premieră, restaurantele din România au primit note si bonete, iar clasamentul astfel rezultat le conecteaza şi le face vizibile în gastronomia internaţională. La final, un număr de şase restaurante din Timişoara au fost incluse în această primă ediţie a ghidului.
Conform clasamentului elaborat de Gault&Millau, restaurantul Vinto a fost apreciat pe primul loc în Timişoara, cu 11,5 puncte şi o bonetă.
Urmeaza Caruso, Casa Antinori si Merlot (11 puncte şi o bonetă fiecare), Fusion şi Mercy (10,5 puncte fiecare).
La secțiunea POP au fost selecţionate alte patru localuri timișorene – Homemade, Little Hanoi, Locanda del Corso şi Musiu.
Gault&Millau notează pe o scară de la 1 la 20, cu cele mai mari note fiind 20. Restaurantele sub 10 puncte nu sunt aproape niciodată enumerate. Punctele sunt acordate pe baza calității alimentelor, cu comentarii despre serviciu, preț sau atmosfera restaurantului date separat. Pe baza acestei evaluări, restaurantele de înaltă clasă pot afișa unul până la cinci bonete. Gault Millau nu acceptă plata pentru listarea restaurantelor.
Ghidul Gault&Millau este în concurenţă directă cu un alt asemenea ghid franţuzesc, Michelin. De mai multă vreme există dezbateri despre ce ghid este mai important, ghidul Michelin sau Gault&Millau. În anii ’70, ghidul Michelin a continuat în sprijinul conservator al bucătăriei tradiționale, haute couture, dar clasificarea a fost provocată de către ghidul Gault&Millau, care sprijinea bucătăria de tip nouvelle. În prezent, Michelin este mai popular și, prin urmare, mai influent, în timp ce Gault&Millau a fost considerat mai purist datorită faptului că sistemul principal de clasificare se bazează exclusiv pe calitatea produselor culinare oferite clienţilor.
