Ambasadorii Timișoarei. Ghizii care dezvăluie frumusețile viitoarei Capitale Culturale Europene pentru turiști...

Ambasadorii Timișoarei. Ghizii care dezvăluie frumusețile viitoarei Capitale Culturale Europene pentru turiști din toată lumea

0
DISTRIBUIȚI

Pot transforma o banală vizită într-o aventură de neuitat. Ghizii de turism sunt considerați ambasadorii neoficiali ai unei țări sau ai unei regiuni. Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană în 2021, iar imaginea orașului în lume depinde și de modul în care va fi prezentată curioșilor.

“Cunosc în detaliu Timișoara și Banatul, pe care le iubesc și îmi face plăcere să le prezint turiștilor”, așa se descrie în câteva cuvinte Alexandra Irimia. De șapte ani, tânăra este ghid de turism, astfel că le dă o mână de ajutor străinilor în a descoperi orașul, vizitatori care, de cele mai multe ori, ajung pentru prima oară în Timișoara. „De obicei, despre Timișoara, ca destinație în sine, nu știu mai nimic, este ceva total necunoscut. Eu încerc să-i fac să înțeleagă faptul că orașul are o importanță mult mai mare decât s-ar aștepta, că nu suntem izolați, iar la finalul turului mă bucur să văd că rămân cu o impresie bună despre Timișoara”, ne povestește Alexandra.

Tânăra este îndrăgostită de Timișoara, astfel că vorbește cu drag de locurile frumoase din oraș și punctele de atracție pe care încearcă să le promoveze. Îi place și să comunice foarte mult cu oamenii, motiv pentru care consideră că meseria de ghid de turism este una perfectă pentru ea. Alexandra Irimia a terminat Facultatea de Științe Politice, iar până acum nouă ani, nu și-a imaginat niciodată că o să devină ghid de turism.

“Acum nouă ani, am lucrat pentru o companie, care a solicitat, la un moment dat, un ghid, iar eu trebuia să mă ocup de găsirea lui pentru o excursie pentru un grup. Nu am găsit la momentul respectiv serviciile dorite și mi s-a sugerat de către respectivii vizitatori să mă fac eu ghid. Am făcut cursul și de acolo a pornit totul. Acum, sunt ghid de engleză, spaniolă și română. Cu cât știi mai multe limbi, cu atât poți să faci tururi în mai multe limbi și nu pierzi anumite grupuri de clienți”, explică timișoreanca.

Alexandra își amintește cu plăcere prima experiență ca ghid de turism, când a prezentat centrul Timișoarei unei turiste din Polonia. “Pur și simplu m-am plimbat cu ea ca și cu o prietenă. Atunci mi-am dat seama cât de adaptabil trebuie să fii. Important este să nu sufoci omul, el vine într-un oraș pentru că vrea să se simtă bine. Cred că un ghid trebuie să fie un foarte bun psiholog, să aibă un grad de empatie foarte ridicat, să fie o gazdă bună”, consideră ghidul de turism.

Alexandra Irimia spune că un tur clasic în Timișoara durează aproximativ două ore, timp în care turiștii fac o plimbare între Catedrala Mitropolitană și Piața Unirii. Un tur de trei ore presupune ca punctul de plecare să fie Piața Maria, locul unde a izbucnit Revoluția din Decembrie 1989, iar destinația finală – Bastionul Theresia. De asemenea, timișoreanca este primul ghid de turism din oraș care a introdus un ghidaj al barurilor. De altfel, nu puțini turiști străini, în special tineri, sunt încântați de viața de noapte din Timișoara.

“Per ansamblu, reacția turiștilor este una de surpriză, de neașteptare, toți sunt impresionați, pentru că nu se așteptau la ce au văzut la Timișoara. Ce îi surprinde este bogăția arhitectonică, faptul că avem o arhitectură fabuloasă, la minusuri putem pune faptul că nu este întreținută și că este într-o stare precară. Toată zona pietonală este foarte apreciată în general, e mai liniștită. Se simt în siguranță. De asemenea, turiștilor străini le plac prețurile, au și o experiență culinară foarte bună, adică le place mâncarea, le place și cât costă mâncarea. Și viața de noapte le mai place”, a explicat Alexandra Irimia.

Îmbunătățiri pentru turiști

Însă, pentru a fi un bun ghid de turism este nevoie de depunerea unui efort uriaș. Timișoreanca ne povestește că citește mereu cărți despre istoria orașului, și nu numai, plus că se informează mereu cu ce se întâmplă în țară, pentru a putea să le răspundă turiștilor curioși.

Alexandra Irimia povestește că Timișoara ar avea nevoie de o infrastructură mai bună până în anul 2021, fiind probleme în ceea ce privește organizarea de curse regulate spre anumite destinații de lângă oraș și facilitatea accesului prin transport la alte obiective turistice din zonă.

“Eu chiar mă simt ca un ambasador. Sunt fericită dacă văd pe fețele călătorilor, la finalul unui tur, că au rămas cu o impresie bună. Cum Timișoara este primul contact pe care-l au cei care vin în România, clar impresia pe care și-o iau de aici devine definitorie ca experiență pentru România.


De aceea eu cred că avem și o mare responsabilitate”, consideră Alexandra Irimia.

 Suntem creatori de imagine”

Claudiu Preda este un alt ambasador neoficial al Timișoarei. După absolvirea Facultății de Istorie din cadrul Universități Babes-Balyai, Claudiu a lucrat în cadrul unei companii pe probleme juridice și din 2011 în urma demisiei si-a ales un alt drum, îmbrățișând cariera de ghid de turism

Născut în Timișoara, Claudiu Preda este un alt ambasador neoficial al Timișoarei. După absolvirea Facultății de Istorie din cadrul Universități Babes-Bolyai, Claudiu a lucrat în cadrul unei companii pe probleme juridice. În 2011, și-a dat demisia și si-a ales un alt drum, alegând cariera de ghid de turism.

“Cred că această meserie este vocațională, o faci dacă îți place, și este o meserie destul de dificilă. Ca și ghid ai o responsabilitate mare, pentru că ești creator de imagine în România, în general, și în Banat, în particular. Eu am fost al doilea din Timișoara care m-am înregistrat ca și ghid independent”, ne-a explicat ghidul de turism.

Timișoreanul povestește că le propune turiștilor străini, și nu numai, care doresc să le prezinte orașul, și plimbări cu bicicleta sau cu caiacul pe Bega. Majoritatea turiștilor care ajung în Timișoara știu, în general, cel mult faptul că aici a început Revoluția, iar pentru a le capta atenția, Claudiu Preda le povestește din experiența pe care el a trăit-o în Decembrie 1989, având vârsta de 15 ani.

“Majoritatea știu ceva despre Revoluție și că Revoluția a început de aici, dar cam atât. Timișoara nu are expunere internațională cum are Clujul sau Sibiul, dar este un oraș mai mare și din punctul de vedere al centrului istoric, plus că se poate ajunge ușor la Szeged sau Belgrad”, explică Claudiu Preda.

Claudiu Preda spune că a călătorit cu grupuri de turisti români in Ungaria, Cehia, Slovacia, Regatul Tarilor de Jos, Germania în regiunea Bavaria și este prospăt întors din Japonia. De aceea spune că are o perspectivă mai extinsă în ceea ce privește infrastructura marilor centre turistice. Nu doar Timișoara are o problemă în ceea ce privește toaletele publice, parcările sau mijloacele de transport în comun, nereguli sunt în întreaga Românie, în general. Si în țările din vestul Europei este destul de dificil de găsit o toaletă publică, pentru un grup mare de turiști, excepție făcând doar Japonia, o țară cu o infrastructură impecabilă.

“Primăriile, în general, sunt executante ai unui buget, într-un context legislativ extrem de interpretabil. Astfel ca aceste institutii au devenit foarte amabile, dar lipsite de implicare, pentru că implicarea se măsoară în responsabilități și interpretări în baza unor legi abuzive și oamenii nu mai doresc să-și ia acest calvar în cârcă. Primăria ascultă, notează și face doar în măsura în care este ferită de interpretări. Și aici trebuie un dialog constructiv, nu numai o scoatere de ochi în public”, este de părere Claudiu Preda.

Ghizi “aleși pe strânceană” în 2021

Istoricul Ioan Hațegan, specializat în istoria Banatului, este și unul dintre cei mai vechi ghizi de turism din Timișoara. De asemenea, Ioan Hațegan este și dascăl pentru viitoarele generații de ghizi, astfel că istoricul cunoaște în detaliu problemele Timișoarei din punct de vedere turistic. De altfel de anul trecut, este și membru fondator în Consiliul Consultativ pe Turism din cadrul Primăriei Timișoara, însă se plânge că lucrurile se mișcă destul de greu, deși soluții ar fi pentru rezolvarea anumitor neajunsuri.

“Meseria de ghid este una dintre cele mai complexe. Eu am învățat-o prin anii ’73 – ‘74, când un an și jumătate am făcut, de marți până duminică, opt ore ghidaj la Muzeul Banatului. Mi-am dat seama că nu trebuie să explici fiecare obiect, îl arăți eventual, ci trebuie să ai o poveste. Un ghid trebuie să aibă în primul rând minte, inteligență. Culmea, fetele sunt cele mai ascultătoare. Este important să ai mereu sacul plin cu povești”, povestește Ioan Hațegan.

Istoricul timișorean spune că un bun ghid de turism trebuie să știe care sunt punctele forte ale orașului, dar și să aibă cunoștințe din domenii precum istorie, economie, geografie sau politică. De asemenea, este esențial să cunoască unde sunt casele de schimb valutar, toaletele și magazinele de unde pot fi cumpărate suveniruri.

“Ghizii de turism trebuie să cunoască țara, orașul de unde vin vizitatorii, ca să facă niște posibile legături cu Timișoara. În ultimii 300 de ani, în Timișoara au venit oameni din 25 – 30 de țări, iar tu trebuie să știi de unde vin ca să le servești poanta care îi atrage”, explică Ioan Hațegan.

Istoricul a precizat că pentru anul 2021, când Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană, ar trebui aleși ghizi de turim doar “pe sprânceană”. Astfel, Ioan Hațegan consideră că ar fi foarte util să se organizeze cursuri de perfecționare pentru ghizi, iar doar persoanele care promovează examenele să primească un ecuson pe baza căruia să poată ghida peste trei ani. “Ar fi foarte utile aceste cursuri, pentru că turistul rămâne cu imaginea orașului prin spusele ghidului. Iar dacă ghidul își face bine treaba, ecoul se va multiplica, pentru că turistul merge acasă și spune mai departe”, consideră istoricul timișorean.

Ioan Hațegan spune că o altă problemă importantă a Timișoarei pentru anul 2021 vor fi parcările speciale pentru autocare care, potrivit estimărilor, ar trebui să aducă peste un milion de turiști în capitala Banatului. Istoricul le-a propus reprezentanților autorităților locale să fie realizate zeci de astfel de locuri de parcare pentru autocare pe terenul din zona Oituz.

“Să sperăm că le va veni mintea măcar în anul 2018 celor din administrație. Le-am spus că este nevoie de o istorie a Timișoarei în șapte limbi – română, engleză, franceză, italiană, germană, maghiară și sârbă. Ar fi nevoie și de un ghid turistic al Timișoarei, tot în șapte limbi, care e mai greu de conceput decât istoria Timișoarei. Primăria Timișoara are încă o atitudine relativ-pasivă, sunt mulți timișoreni care se zbat de unii singuri să facă lucruri, dar, din păcate, nu au fonduri. Firmele private sunt mai deschise în a-i sprijini. Sunt zeci de ONG-uri care au idei, unii au și bani, restul caută sprijin”, mai spune Ioan Hațegan.

Foto: Virgil Simonescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.