Carașova, locul cu istore fascinantă așezat într-una din cele mai frumoase zone din Banatul Montan FOTO

La doar câţiva kilometri de Reşiţa, chiar la intrarea în Cheile Caraşului, una dintre cele mai frumoase zone turistice din Banatul Montan, se află o veche aşezare, atestată încă din prima jumătate a secolului al XIV-lea, Caraşova, până la vremea respectivă centrul unui district românesc autonom.

Originile caraşovenilor

În secolele care au urmat, a devenit una din cele mai mari localităţi ale spaţiului bănăţean şi a fost populată cu locuitori veniţi din sudul Dunării, a căror origine a rămas până astăzi incertă şi învăluită în mister. Caraşova este una din cele şapte aşezări aflate în Banatul românesc ai căror locuitori îşi zic „caraşoveni” aceştia reprezentând majoritatea populaţiei. Ei s-au considerat şi continuă să se considere un popor distinct, cu o limbă proprie.

Localităţile locuite de caraşoveni au interesante particularităţi etnografice, casele, atât cele vechi cât şi cele noi, sunt ingrijite, iar portul popular, purtat duminica şi în zilele de sărbătoare, se remarcă prin fusta albă, plisată, purtată de femei, fota neagră care o acoperă şi basmaua legată într-un anume mod, prin amploarea şi simplitatea cămăşii bărbăteşti, brodată la guler şi manşete sau prin măiestria cu care sunt lucrate pălăriile şi cojoacele. Lângă aşezarea aflată într-o depresiune înconjurată de versanţi calcaroşi, într-o regiune de un pitoresc deosebit, s-a aflat şi o cetate cu un important rol strategic în Evul Mediu, a cărei existenţă ar fi mult mai veche decât cea atestată prin documentele vremii.

Cetatea regală a Caraşovei

Cetatea Caraşovei, înconjurată de prăpastie abruptă pe trei dintre laturile sale, a fost construită într-un loc sălbatic, deasupra cheilor, pe cea mai înaltă porţiune a unui deal, partea de acces fiind apărată de două şanţuri paralele, săpate în stâncă, adânci de aproximativ doi metri şi late de cinci-şase metri. Ridicate din blocuri mari de piatră de calcar legate între ele cu mortar, zidurile cetăţii închideau o suprafaţă redusă, de aproximativ 2.500 de metri pătraţi. În interior s-a păstrat un zid gros, de incintă, înălţat în două etape de contrucţie.

Tot în interiorul cetăţii se mai pot vedea urmele unui rezervor de apă care are o formă circulară, despre care legenda spune că sub el ar fi fost săpat un puţ în stâncă, pe unde se ajungea la o peşteră aflată dedesubt. Legenda pare să aibă un sâmbure de adevăr, căci pe malul Caraşului, chiar în locul aflat sub cetate, există o peşteră inundabilă, numită „Peştera de sub Cetate”. Fortificaţia, construită probabil în secolul al XIII-lea, este menţionată în vremea regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, care o avea în stăpânire. După stingerea dinastiei angevine, printre castelani este amintit şi Filippo Scolari, condotier florentin şi ilustru reprezentant al Renaşterii aflat în slujba regelui Sigismund de Luxemburg. Regele i-a încredinţat lui Scolari paza hotarelor regatului maghiar între Severin şi Belgrad şi l-a numit comite de Timiş şi al celorlalte ţinuturi bănăţene.

Cetatea făcea parte din sistemul de fortificaţii militare bănăţene, care avea rolul de a supraveghea drumul care trecea prin zonă şi trecătorile montane. În 1520, cetatea a fost cucerită de turci, care au reconstruit-o, dar astăzi se mai păstrează doar câteva ruine din vechea fortificaţie.

Atracţii şi monumente istorice

Localitatea Caraşova reprezintă punctul de plecare pentru unul din cele mai spectaculoase trasee turistice din Munţii Aninei, care face parte din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului. Nu departe de cetatea Caraşovei se află şi morile de apă din Gârlişte, monumente istorice de la începutul secolului trecut, sau vestita cale ferată Oraviţa – Anina, inaugurată în 1863, care străbate partea vestică a Munţilor Banatului. La Oraviţa mai poate fi văzut cel mai vechi teatru de pe actualul teritoriu al României, construit în anul 1817, şi prima farmacie montanistică înfiinţată în 1763, astăzi transformată în muzeu.

Surse foto: locuridinromania.ro, wikipedia.org, primariacarasova.ro, olx.ro, oravita.ro