În cadrul proiectului „Serile Patrimoniului”, organizat de Direcţia judeţeană pentru Cultură Timiş şi selecţionat de Institutul Naţional al Patrimoniului pentru a se desfăşura sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural – 2018, sala StudioArt a Casei Artelor a găzduit, în 28 iunie, conferinţa „7.000 de ani de istorie. Constructori şi elite conducătoare în situl neolitic de la Uivar”, susţinută de dr. Florin Draşovean. Reputatul arheolog timişorean a făcut o incursiune inedită în viaţa triburilor neolitice bănăţene de la cumpăna mileniilor VI şi V î.d. Ch., reconstituită în parte în urma cercetărilor arheologice româno-germane desfăşurate vreme de un deceniu într-una din cele mai importante aşezări neolitice din sud-estul Europei şi cea mai însemnată din Banat, aici fiind identificată cea mai groasă stratigrafie pentru neoliticul ce aparţine culturii Vinča.
„Dacă până nu demult omul neoliticului era considerat aproape un troglodit, ale cărui singure preocupări erau legate de asigurarea traiului zilnic, în urma cercetărilor din acest sit ni se dezvăluie un alt om al epocii pietrei, un om sofisticat a cărui viaţă se derula într-o societate bine statuată, ai cărei membri, uniţi prin cutume morale şi magico-religioase, conlucrează pentru realizarea binelui social”, este concluzia trasă de arheologul timişorean în urma cercetărilor de la Uivar, care subliniază totodată rolul important al cunoştinţelor tehnice dobândite în cadrul activităţilor de construire a edificiilor şi a celor de astronomie, acumulate în urma unor îndelungi observaţii ale boltei cereşti, în viaţa comunităţii, şi care se regăseau în toate activităţile.
Cercetările arheologice de la Uivar au fost făcute de o echipă de arheologi de la Muzeul Banatului condusă de arheologul Florin Draşovean, în colaborare cu specialişti de la universităţile din Würzburg, Heidelberg, Berlin şi Leipzig, coordonaţi de profesorul Wolfram Schier.
Săpăturile au scos la iveală o aşezare cu caracter protourban, înconjurată cu cinci şanţuri de apărare, cu locuinţe de mari dimensiuni care au evidenţiat elemente noi în ce priveşte tehnica de construcţie. Pe lângă unelte, fragmente ceramice şi idoli de lut, la Uivar a fost descoperit fragmentul unei măşti de lut rituale, un unicat care a făcut senzaţie. În lumea preistorică, era un accesoriu al şamanilor tribului care practicau magia, având rolul de a-l transforma pe om în zeu.
Florin Draşovean a condus, mai bine de 30 de ani, câteva din cele mai importante şantiere arheologice din Banat, multe cu participare internaţională, şi a adus Muzeului Banatului premiul Academiei Române pentru cercetarea neoliticului bănăţean şi a culturii Vinča.
Foto: arhivă
