Pâine, cârnați și voie bună. Circuit gastronomic printre obiective turistice din vestul țării FOTO

În cursul acestui an, se desfăşoară un nou program de promovare turistică a judeţului Arad, care a început în luna mai şi se va sfârşi la jumătatea lunii decembrie. În cadrul acestuia, mai multe localităţi din judeţ invită în zilele de sâmbătă turiştii la un circuit gastronomic, iar Centrul Naţional de Informare Turistică Arad organizează excursii pentru ca ce interesaţi să poată degusta produsele locale şi să cunoască istoria şi specificul locurilor vizitate.

„Pita” de Pecica”, tocana de bivol şi „borândăul”

Prima localitate care şi-a promovat atât produsele gastronomice cât şi alte atracţii a fost oraşul Pecica, unde numeroşi francezi au vizitat obiectivele turistice, printre care Parcul Natural Lunca Mureşului, o inedită fermă de bivoli, unică în regiune, un muzeu digital al tradiţiilor pecicane, şi au rămas încântaţi de faimoasa „pită” locală, şi de tocana de bivol.

Un alt popas a fost făcut în comuna Bata, cunoscută pentru pitorescul zonei dar şi pentru tradiţia vânătorească, promovată în cadrul programului turistic. Vizitatorii au putut găsi la Bata tocăniţă de mistreţ, salam vânătoresc şi „borândău”, o mâncare bănăţeană preparată din sângele proaspăt al animalului, amestecat cu mălai, carne, sare şi alte mirodenii, făcută după o veche reţetă a unui localnic bucătar, care a gătit pentru Regele Mihai iar mai târziu pentru Gh. Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu. Ultima vizită din cadrul proiectului va avea loc în 15 decembrie, la Săvârşin, unde turiştii vor putea asista la tradiţionalul tăiat al porcului.

Festivalul Cârnaţilor Nădlăcani

În această săptămână, în data de 2 iunie, circuitul gastronomic va poposi la Nădlac, unde se desfăşoară Festivalul Cârnaţilor Nădlăcani, preparaţi pe loc, care aşteaptă cât mai mulţi vizitatori pentru degustrarea acestora. Cârnaţii făcuţi la Nădlac sunt inconfundabili, aroma lor specifică fiind dată de usturoi şi boia, ingrediente nelipsite din toate reţetele locale.

Tot la Nădlac se găseşte vestitul „salam de Nădlac”, preparat după o veche reţetă slovacă numai din ingrediente provenite din gospodăriile proprii, fără nici un fel de conservanţi. Salamul de Nădlac a fost premiat în acest an cu medalia de aur la Festivalul internaţional al cârnaţiului şi salamului slovac care a avut loc la Bački Petrovac, o localitate din apropierea Novi Sad-ului în care majoritatea populaţiei este slovacă. În drum spre Nădlac, cei interesaţi de festival pot poposi cateva minute şi la Pecica, pentru a cumpăra o „pită” care se păstrează proaspătă o săptămână întreagă.

Oraş multicultural şi multiconfesional

Oraşul Nădlac, aflat la graniţa cu Ungaria, unde se află cel mai important punct de trecere a frontierei pentru autoturisme, poate oferi vizitatorilor şi alte monumente culturale şi religioase care merită văzute. Alături de români, la Nădlac trăieşte cea mai importantă comunitate slovacă de pe teritoriul României, reprezentând aproximativ jumătate din populaţia oraşului, şi un important număr de etnici maghiari, care şi-au pus, la rândul lor, amprenta pe istoria locului. În vechea localitate, atestată documentar încă de la sfârşitul secolului al XII-lea, au fost colonizaţi în anul 1802 slovaci aduşi din câteva regiuni maghiare.

Oraşul multicultural şi multiconfesional este ilustrat şi de impozantele biserici ale oraşului. Biserica evaneghelică luterană slovacă, al cărei hram este de ziua Înălţării Domnului, a fost ridicată între 1812 şi 1822 iar turnul înalt de 54 de metri, a fost înălţat între 1882 şi 1895, fiind folosit şi pentru a se trage clopotele în caz de incendiu. După un vechi obicei slovac, paznicul făcea un rond pe pasarela turnului la fiecare sfert de oră, care era semnalat cu ajutorul unei trompete de aramă, în timp ce la fiecare oră se trăgea clopotul. Orga bisericii a fost adusă din vechiul oraş ceh Kutná Hora, al cărui centru istoric este înscris pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Ansamblul bisericii ortodoxe „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost construit în secolul al XIX-lea, între anii 1822 şi 1829, dar aspectul actual datează de la sfârşitul aceluiaşi secol. Icoanele de pe catapeteasmă, stranele cantoriale şi tronuri au fost realizate de artistul Ioan Zaicu, iar sculptura iconostasului şi a mobilierului are elemente decorative în stil baroc. Biserica a fost sfinţită în 1898 de episcopul Aradului, Ioan Meţianu. Biserica romano-catolică „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a fost construită tot în secolul al XIX-lea, în jurul anului 1878.

Alte clădiri publice, precum cele două imobile ale şcolii gimnaziale şi liceului, sau câteva plăci comemorative, precum cea aşezate în amintirea stabilirii slovacilor la Nădlac sau în amintirea prozatorului şi dramaturgului slovac Jozsef Gregor Tajovsky, sunt o mărturie a rolului jucat de slovaci în viaţa localităţii. Lângă oraş, amatorii de pescuit au la dispoziţie o pescărie, unde pot petrece câteva ore extrem de plăcute.

Surse foto: ziardearad.ro, antenasatelor.ro, wikipedia.org