Lucrările pentru lărgirea carosabilului în piața Mărăști din Timișoara au scos la iveală vestigii importante pentru istoria orașului.
Săpăturile arheologice sunt coordonate de Mariana Balaci, arheolog şi cercetător la Universitatea de Vest Timișoara, şi de arheologul şi cercetătorul Florentin Munteanu din Bucureşti.
Au ieşit la iveală fragmente importante din vechea cetate bastionară a Timişoarei construită de austrieci, prea puţin cunoscută chiar de timişoreni, iar arheologii au putut stabili că aici s-a aflat faimoasa poartă a Vienei, cea mai importantă poartă a cetăţii, care se afla între bastioanele Elisabeta şi Carol. Era una din cele patru porţi monumentale pe care le-a avut iniţial cetatea, al căror nume era legat de oraşele spre care se îndreptau drumurile. „Au ieşit la lumină fragmente ale porţii şi o parte din zidurile şi construcţiile legate de poartă. Nu am găsit un plan topometric al acesteia, doar imagini, care arată că poarta avea o intrare pentru trecători şi alta pentru căruţe. Din imaginile care înfăţişează poarta Vienei se poate vedea că era cea mai mare din porţile cetăţii, singura care avea elemente decorative baroce”,a spus Mariana Balaci.
Lucrările la uriaşa centură de fortificaţii ale Timişoarei au fost începute în 1732 şi terminate în 1765, într-o manieră inspirată din sistemul conceput de mareşalul de Vauban, inginer militar care a servit în armata lui Ludovic al XIV-lea.
Conceput pe principiul flancării reciproce şi al apărării de la distanţă, acesta s-a dovedit a fi multă vreme invincibil. Porţile erau închise pe timpul nopţii, dar erau păzite în permanenţă de militari. Atât poarta, cât şi cazarma Vienei – cunoscută astăzi sub numele de Cazarma U – aflată în spatele ei, au fost puternic avariate în timpul asediului cetăţii din 1849 şi au fost refăcute după încetarea ostilităţilor, când cazarmei i s-a mai adăugat un etaj. La începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea vechile fortificații erau deja considerate piedici în calea dezvoltării orașului, astfel că în picioare au rămas doar bastionul Therezia şi fragmente din alte două bastioane
Arheologii au descoperit acum urme din primul rând de fortificaţii al cetăţii, treptele din dreptul intrării pentru cei care străbăteau poarta pe jos, încăperea soldaţilor care păzeau poarta, un canal de deversare şi un fragment de pavaj de la sfârşitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului XX dar şi urmele unor locuinţe turceşti. O secţiune prin sensul giratoriu ar putea pune în lumină o parte din centura de fortificaţii, care se prelungeşte spre strada Oituz şi spre Clinicile Noi. Deocamdată, vestigiile vor fi conservate in situ, dar cercetătorii doresc marcarea în carosabil a descoperirilor şi montarea unui panou cu descrierea şi prezentarea descoperirilor.
Foto şi desene: Radu Oltean
