Copiii din România sunt cei mai buni din Balcani la matematică. În ultimii opt ani, lotul național care a participat la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori s-a clasat de șase ori pe primul loc în clasamentul neoficial pe națiuni și de două ori pe locul al doilea. Asta înseamnă că elevii români au obținut cele mai multe sau printre cele mai multe premii la competiția la care participă aproximativ 100 de copii în fiecare an.
De altfel, și în acest an, palmaresul lotului olimpic de juniori al României, format din șase elevi, a fost de cinci medalii de aur și o medalie de bronz. Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori a avut loc în Grecia, în luna iunie, iar datorită acestor rezultate admirabile, România s-a clasat din nou pe primul loc.
Un rol important în selecția și pregătirea geniilor din România o are și un profesor timișorean. Este vorba de Andrei Eckstein, lector în cadrul Universității Politehnica din Timișoara, care și-a dorit să fie printre cei mai buni copii, la fel ca tatăl său, tot profesor de matematică. Și el s-a ocupat de pregătirea lotului național care a participat la olimpiada internațională.
„Cumva, îmi doream să simt plăcerea pe care o simțea și el, fiind aproape de copiii deștepți. Cam așa a pornit microbul”, ne povestește Andrei Eckstein. La început, timișoreanul a intrat în contact cu cei mai valoroși copii din Timiș, fiind implicat în pregătirea elevilor de la Centrul Județean de Excelență. Iar din anul 2010, Andrei Eckstein se ocupă de lotul olimpic de juniori al României la matematică.
„Îmi amintesc că am susținut prima lecție, mie mi-a plăcut, copiilor le-a plăcut și atunci am continuat. Din păcate, lecțiile s-au împuținat pe măsură ce programul de pregătire centralizată s-a cam subțiat. Acum lecțiile sunt mai puține, esența este mai degrabă selecția celor mai buni, celor care urmează să meargă la Balcaniada de Juniori”, spune profesorul timișorean.
În ceea ce privește Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori, cel mai important concurs de matematică din regiune, aceasta se organizează începând cu anul 1997 și se adresează copiilor care, la momentul competiției, au 15 ani și jumătate. Asta înseamnă că sunt elevi de clasa a VIII-a, dar și puțini de-a VII-a sau chiar de a IX-a. Elevii care reprezintă România la competiție sunt aleși dintre cei mai buni din țară care ajung la faza națională a Olimpiadei de matematică. Practic, Andrei Eckstein explică faptul că din cei 40-50 de elevi din toate județele țării sunt aleși circa 24, după ce susțin o probă. Aceștia sunt chemați la București, iar după alte teste și primirea unor lecții de pregătire, sunt selectați 12, iar apoi șase – geniile României la matematică. În total, elevii sunt supuși unui număr de cinci teste.
„Atunci când selectăm elevii, avem în vedere un amestec de experiență, de cunoștințe, de imaginație, de creativitate, de inteligență, evident, care se vede fie cum își folosește copilul bagajul de cunoștințe, fie cum poate crea ceva. Una dintre sarcinile noastre ca selecționeri este să alegem niște probleme relevante. Dacă inspirația se bazează pe ceva cunoștințe sau în general ești inspirat, atunci sigur că meriți să fii în echipă. Majoritatea acestor copii sunt autodidacți, nu prea mai există programe de pregătire care să aducă un copil la acest nivel pe bază de antrenament coordonat, ca să spun așa. Copilul știe ce are de făcut, se pregătește, deseori este și câte un profesor în spatele lui la nivel local care-l coordonează. Contează ca un copil să fie conștiincios, să aibă un program de pregătire coerent și regulat. Prea multă muncă strică, prea puțină muncă strică. Este un echilibru foarte fragil. Trebuie și cap, dar trebuie și ambiție, putere de muncă. Cel mai bun factor motivațional este rezultatul. Toată lumea vrea să câștige, iar dacă câștigi, atunci îți cam vine să continui”, dezvăluie Andrei Eckstein.
„Mă bucur că-și realizează visul”
Profesorul timișorean are și mai multe explicații pentru faptul că, în fiecare an, lotul olimpic de juniori al României este pe locuri fruntașe la Olimpiada Balcanică de Matematică, la care participă concurenți din cel puțin 17 țări.
Dintre acestea, zece sunt țări din Balcani, iar restul au statut de invitat.
„Un motiv ar fi că avem cărți foarte bune, avem destul de multe concursuri, avem profesori cu gusturi mai interesante pe probleme pentru olimpiade. De exemplu, profesorii din Grecia se chinuie să găsească materiale, nu au din ce să-i pregătească pe elevi. Cărțile scrise reflectă experiențele unor profesori valoroși din România. Din păcate, profesorii valoroși părăsesc pe rând sistemul, majoritatea pur și simplu din motive de vârstă. Adică sistemul n-a mai putut să atragă foștii olimpici. Încă mai sunt profesori buni, dar nu se știe până când, iar majoritatea tinerilor buni pleacă în străinătate. Noi, pentru selecția echipei, facem cinci teste și eu cred că alegem cea mai bună echipă. În celelalte țări se dau maxim două teste, iar asta relevă importanța echipei, nu mereu îi alegi pe cei mai buni, plus că cei aleși nu au aceeași experiență a testelor. Pentru elevii din România, a te duce la Balcaniadă e ca și cum ai da cel de-al șaselea test. Pentru ceilalți este doar al doilea sau al treilea”, explică Andrei Eckstein.
În total, lotul României a fost însoțit la Balcaniadă de trei profesori, printre care și Andrei Eckstein. Însă, de pregătirea tinerilor geniali se ocupă zece dascăli din întreaga țară. „Când văd că elevii obțin premii, eu mă bucur că și-au realizat visul. Este munca lor și mă bucur că pot să-i ajut astfel încât să pună cireașa pe tort. Asta e tot. Nu eu muncesc în locul lor, ei muncesc. Cea mai importantă este pregătirea și contează cine o coordonează, adică profesorul, mentorul copilului. Eu încerc să-i ajut și pe parcursul anului cu un site pe care l-am creat special pentru ei, unde găsesc cam tot ce este material legal disponibil pentru pregătirea în matematică la olimpiada destinată juniorilor”, mai spune Andrei Eckstein.
Olimpicii părăsesc România
Nu puțini dintre olimpicii României aleg să părăsească țara, dezamăgiți de situația în care ne aflăm. Dacă în liceu, majoritatea copiilor valoroși rămâne în România, atunci când se înscriu la facultate, 90% dintre geniile țării aleg o universitate din străinătate, susține Andrei Eckstein. „Primii copii de care m-am ocupat acum sunt în anul doi de facultate. Cam toți sunt în Marea Britanie, SUA. Și nu de puține ori olimpiadele, nu neapărat cele de juniori, ci cele de seniori, au fost cele care le-au deschis ușile”, povestește profesorul timișorean.
Andrei Eckstein vede și soluțiile prin care valorile ar putea fi ținute în țară, unul dintre motivele pentru care aleg să plece fiind acela că în România nu li se dă speranță. „Ar fi nevoie de o implicare a societății în viața acestor copii și să facem de așa natură încât lucrurile să meargă mai bine în țara asta. Copiii sunt ținuți aici dacă li se dă speranță. Or, în momentul de față, nu prea este nicio speranță. Copiii sunt buni și lor nu le convine confuzia de valori de la nivelul de vârf al societății. Asta e de nesuportat. Dincolo de faptul că societatea nu are ce să le ofere la nivel de locuri de muncă atrăgătoare, posibilități atrăgătoare, dar este cumva și lipsa de respect a societății. Te duci și dai un doctorat în străinătate și constați că și un fost prim-ministru are un doctorat la fel ca și ei, doar că acesta a fost plagiat. Dar este la fel de doctor ca și tine și dă lecții de morală. Este frustrant. Este neplăcut să fii tot timpul în coada Europei, să nu ai autostrăzi, să nu ai spitale. Oriunde în Europa, și în colțurile aparent uitate de lume, constați că sunt cu totul alte condiții. Normalitate înseamnă altceva, de fapt, că toată lumea își face meseria cu seriozitate și cu profesionalism. Asta lipsește la noi”, semnalează Andrei Eckstein.
Profesorul timișorean se plânge și de faptul că sistemul de învățământ din România este unul „complet rupt de viața de zi cu zi” și doar cei mai deștepți dintre copii reușesc să facă legături. „În general, nu avem nevoie de laboratoare pentru sistemul de învățământ pe care-l practicăm, care este unul complet teoretic, rupt de viața de zi cu zi, în care disciplinele nu au legătură între ele și nu au legătură cu viața practică. Este foarte ușor de făcut legături, doar să vrei. Noi în continuare credem că învățământul trebuie să fie teoretic, deși suntem într-o epocă în care există calculatoare, în care poți vizualiza grafic o grămadă de lucruri. Multe informații sunt dictate, iar noi învățăm lucruri pe dinafară, în ideea că dacă sunt pe o insulă pustie din Oceanul Pacific și mă întreabă cineva cât e radical din trei cu 70 de zecimale exacte să știu să calculez. Vârfurile sunt cele care înțeleg, în ciuda modului în care le este prezentată informația. Este important și să înțelegi de ce faci ceva, o problemă la matematică, de exemplu. Este clar că nu este bine predată matematica, clar și alte discipline nu sunt. Ceea ce văd este îngrijorător”, conchide Andrei Eckstein.
Foto: Virgil Simonescu
