Drumul național presărat cu obiective turistice de valoare. Unde poți opri când...

Drumul național presărat cu obiective turistice de valoare. Unde poți opri când călătorești de la Arad la Deva FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-124966905">

Drumul naţional care străbate judeţul Arad spre Deva, mărginit pe o parte de râul Mureş iar pe cealaltă de pădure, este o adevărată desfătare în lunile călduroase de vară, oferind mai multe locuri de popas dar şi obiective turistice de valoare, cu o remarcabilă semnificaţie culturală, dar prea puţin cunoscute.

Conace, castele fortificate şi văi pitoreşti

În satul Otvoş, care aparţine de comuna Conop, mai poate fi văzut impunătorul castel construit în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, care a aparţinut familiei nobiliare maghiare Konopi şi care a fost refăcut în actuala formă la începutul secolului al XIX-lea, iar în centrul de comună, Conop, se află conacul care i-a aparţinut lui Ștefan Cicio-Pop, unul din artizanii Marii Uniri de la 1918. Acesta avea în zonă un întins domeniu, care se întindea până pe malul bănăţean al Mureşului. Conacul a fost construit la sfârşitul secolului al XVIII- în stil neoclasic şi se remarcă prin faţada ornamentată cu coloane masive, terminate în capiteluri dorice.

În satele care aparţin de Conop mai există obiective care merită cunoscute. De la Otvoş se poate ajunge la Milova, unde se mai pot vedea ruinele barajului „Zidurile de la Tău”, construit la sfârşitul secolului al XVIII-lea pe apa Miloviţei pentru nevoile exploatărilor miniere din zonă, iar în munţi se mai văd urmele minelor din care se exploata cuprul, care era apoi topit tot în zonă. De aici se poate ajunge în splendida vale a Miloviţei, acoperită de păduri, un minunat loc de recreere. În satul Chelmac, aflat pe celălalt mal al Mureşului, se mai păstrează zidurile unui castel fortificat datat la sfârşitul secolului al XV-lea sau începutul celui următor. Din şoseaua care leagă Conop spre Bârzava se desprinde, spre stânga, un drum care străbate o vale pitorească şi ajunge la cabana Debelagora, aflată la o altitudine de 500 de metri.

Biserici de lemn şi rezervaţii naturale

La poalele Munţilor Zărand se află vechea comună Bârzava, de care aparţin nu mai puţin de şapte sate, cu mai multe obiective turistice care merită cunoscute. Biserica de lemn „Întâmpinarea Domnului” din Groşii Noi a fost ridicată în 1807 şi se află pe lista monumentelor istorice, iar bisericile ortodoxe din satele Bătuţa şi Căpruţa au fost ridicate la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Tot aici se află rezervaţia botanică forestieră Runcu-Groşi, întinsă pe o suprafaţă de peste 260 de hectare, care este o arie protejată de interes naţional. Alături de gorun şi fag, aici se întâlnesc specii floristice rare, precum vinariţa, popilnicul sau colţişorul. O altă arie protejată în zonă este rezervaţia naturală paleontologică Monoroştia, unde se află depozite de faună fosilă din pliocen, constând în cochilii de moluşte.

Monumentul istoric de la Juliţa

Următoarea comună mare întâlnită pe şoseaua de pe valea Mureşului este Vărădia de Mureş, de care mai aparţin încă cinci sate. În satul Juliţa se află o veche bisericuţă de lemn, numită „Intrarea Maicii Domnului” şi zidită în 1787, care a fost declarată monument istoric. Biserica a fost construită de meşteri locali în stilul vechilor biserici de lemn transilvănene şi a fost pictată la începutul secolului al XIX-lea de mai mulţi meşteri din zonă. O altă biserică de lemn, „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, se află în satul Baia, construită în anul 1898, după ce biserica din secolul al XVIII-lea fusese distrusă de un viscol. Din vechea biserică se mai păstrează două sfeşnice din lemn de tei folosite pe altar şi icoanele împărăteşti.

Biserica a fost renovată în urmă cu câţiva ani. La Vărădia de Mureş, în punctul numit „Cetate”, s-au descoperit urme de locuire din perioada hallstattiană, o fortificaţie dacică din secolul al II-lea î.d. Ch. şi ruinele unei biserici ortodoxe din secolele XIV-XV şi e posibil ca tot aici să se fi aflat cetatea medievală menţionată în documente în a doua jumătate a secolului al XV-lea.

Surse foto: viziteaza-romania.com, wikipedia.org, comunabarzava.ro, cesavezi.ro, ziare.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.