Clădirile Secession din Arad, vedetele unui circuit turistic. Ce secrete ascund FOTO

Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică al judeţului Arad a decis să organizeze săptămânal tururi ghidate pentru clădirile Secession din Arad, precum şi un circuit al clădirilor Marii Uniri, unde au avut loc evenimente istorice pentru întreaga naţiune română.

Un curent arhitectural demn de admiraţie

Aradul, unul din cele mai vechi oraşe ale ţării, are un patrimoniu arhitectural şi istoric de mare valoare. Oraşul a început să-şi schimbe înfăţişarea sub administraţia austriacă, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX s-au construit impunătoare clădiri şi palate secession, care s-au păstrat până astăzi şi domină centrul oraşului, alături de alte edificii impozante care ilustrează cele mai răspândite stiluri ale epocii moderne, păstrând încă parfumul acelor vremuri şi dând oraşului străbătut de Mureş un farmec aparte. Din păcate, spre deosebire de alte oraşe vechi, atât monumentele valoroase ale oraşului cât şi majoritatea clădirilor cu semnificaţii istorice majore, a fost lăsată în paragină iar unele clădiri au fost restaurate în bătaie de joc.

Curentul arhitectural de inspiraţie vieneză, unde a purtat numele de Secession – o rupere faţă de stilurile arhitecturale tradiţionale – s-a răspândit şi în provinciile imperiului austro-ungar, într-o epocă în care afacerile imobiliare deveniseră înfloritoare şi profitabile. Noul stil care s-a impus la începutul secolului trecut mai este cunoscut şi sub numele de Art Nouveau în Franţa, sau Jugendstil în Germania. Pe cât de valoros pe atât de spectaculos, stilul Secession se remarcă atât prin palate de mari dimensiuni, cu interioare spaţioase, dotate cu tot confortul epocii, cât şi prin decoraţiunile bogate ale faţadelor, unde arhitecţii şi artiştii plastici au dat frâu liber fanteziei lor.

O atenţie deosebită a fost acordată clădirilor construite la intersecţia unor străzi, cu colţuri rotunjite şi decoruri mai ales la primul etaj, care avea un statut privilegiat. Remarcabile sunt decorurile din ceramică smălţuită colorată, decoraţiunile florale şi geometrice sau reprezentările feminine în mărime naturală, precum şi jocurile de volume, care dau clădirilor valenţe estetice sporite şi continuă să stârnească o binemeritată admiraţie a celor care le descoperă şi le află povestea.

Palate Secession reprezentative

Aradul are numeroase clădiri Secession, printre cele mai reprezentative numărându-se palatele Szántay, Bohus sau Földes. Szántay Lajos, arhitect de seamă al Aradului în prima jumătate a secolului trecut, a construitîntre anii 1905 şi 1911, la intersecţia străzilor Horea şi Episcopiei, un superb palat care-i poartă numele. Se remarcă mai ales bogata decoraţie a faţadei, lucrată cu deosebită migală, şi mai cu seamă prin cariatidele care susţin balcoanele primului etaj. O altă impunătoare construcţie Secession, de proporţii considerabile, este palatul Bohuş, a cărui construcţie a început în anul 1910 şi s-a terminat în 1913, fiind proiectată de acelaşi arhitect Szántay Lajos, la cererea familiei baronului Bohuş.

Edificiul din vecinătatea teatrului arădean, care se întinde pe trei străzi, are trei etaje şi mansardă, faţada remarcându-se prin soclul şi treptele de marmură roşiatică, prin balcoanele şi ferestrele semicirculare, coloanele de la colţurile clădirii, decorurile geometrice îmbinate cu cele vegetale şi ornamentele de fier forjat sau scările care sunt adevărate opere de artă. A fost prima clădire din Arad la care s-au folosit planşee din beton armat şi care avea încălzire centrală, şi tot aici se afla cel mai elegant cinematograf al oraşului. Clădirea avea locuinţe pentru portari, era dotată cu ascensoare, spălătorie şi uscătorie în podul din care se poate admira o splendidă panoramă a oraşului, până dincolo de gară. La parterul clădirii funcţiona, pe vremuri, cea mai importantă bancă din oraş, pe faţada dinspre bdul Republicii, era o vestită cofetărie iar pe strada V. Goldiş îşi aveau atelierele un cunoscut fotograf şi cei mai faimoşi croitori ai Aradului, care aveau drept clienţi întreaga protipendadă a oraşului. La intersecţia străzilor M. Eminescu şi Ştefan Cicio-Pop, medicul Földes Kelemen a început în 1899 construcţia unui imobil cu două etaje în stil Secession, dat în folosinţă un an mai târziu.

Se remarcă un turn decorat cu motive florale și statui pe colţul clădirii, balcoanele din fier forjat cu elementul solar în centru şi fațada dinspre strada Ștefan Cicio-Pop, împodobită cu basoreliefuri care-i reprezintă pe Hipocrate, Esculap și Higeya. Farmacia, care se află şi astăzi la parterul clădirii este singura din oraş care a păstrat mobilierul de epocă şi atmosfera din alte vremuri. Printre clădirile Secession de valoare din Arad se mai numără palatul Maria Suciu din vecinătatea tribunalului, palatul Kohn de pe strada Episcopiei, palatul Iosif Steiner din Piaţa Arenei sau palatul Nádasdy din Piaţa Avram Iancu, colţ cu strada Meţianu.

Clădirile în care s-a pregătit Marea Unire

În clădirea de pe actuala stradă Vasile Goldiş, la numărul şase, a funcţionat redacţia ziarului „Românul”, publicaţie a Partidului Naţional Român, care a jucat un rol hotărâtor în pregătirea unirii, iar în ultimele decenii ale vieţii, la etajul clădirii a locuit Vasile Goldiş. În prezent, aici a fost amenajat un muzeu memorial. În casa lui Ştefan Cicio-Pop de pe strada care astăzi îi poartă numele, s-a desfăşurat, începând din 2 noiembrie 1918, activitatea Consiliului Naţional Român Central, înfiinţat la Budapesta, care îşi asumase rolul de a administra Ardealul şi Banatul şi de a coordona viaţa politică a acestor provincii, iar pe bdul Republicii, la nr. 63, se află casa în care a locuit Ioan Suciu, cel care a organizat Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, şi unde, din 1908, a funcționat temporar și sediul central al partidului.

Tot pe bdul Republicii, la nr. 79-81, se află clădirea în care au avut loc tratativele între reprezentanţii C.N.R.C., susţinuţi de Iuliu Maniu, și delegaţia guvernului maghiar, între 13-15 noiembrie 1918, pentru recunoașterea dreptului de autodeterminare a românilor, tratative care au eșuat și au dus la convocarea istoricei adunări de la Alba Iulia, hotărârea organizării acesteia fiind luată în 15 noiembrie în edificiul de pe strada M. Eminescu nr. 46, unde a funcţionat şcoala civilă ortodoxă română de fete (ulterior spitalul T.B.C.). Clădirea, ridicată între anii 1912 – 1913, a fost prima din Arad ridicată în stil românesc, cu decoraţiuni specifice monumentelor de arhitectură brâncovenească.

În 17 mai 1919, în Piața Unirii dominată de clădirea primăriei, a avut loc primirea solemnă a primelor unități ale armatei române sosite la Arad, după consacrarea actului Unirii. În anul Centenar, cei care au jucat un rol hotărâtor în înfăptuirea Marii Uniri, merită măcar un moment de reculegere la mormitele lor aflate la cimitirul „Eternitatea” din Arad. Tururile sunt gratuite şi se desfăşoară în limbile română şi engleză, punctul de pornire fiind de la sediul centrului, din b-dul Revoluţiei nr. 81. Mai multe detalii se găsesc pe pagina de Facebook a evenimentului.

Surse foto: wikipedia.org, aradcityguide.ro, mandri.ro