Comuna în care a încremenit istoria: semne lăsate de Avram Iancu, războaie...

Comuna în care a încremenit istoria: semne lăsate de Avram Iancu, războaie de țesut din trecut, biserici din lemn și natură unică FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


p>

În colţul nord-estic al judeţului Hunedoara, la poalele Munţilor Bihor, se află mai multe sate aşezate de o parte şi de alta a Crişului Alb, care ţin de comuna Blăjeni. Satele Blăjeni-Vulcan, Criş, Dragu-Brad, Groşuri, Plai, Reţ şi Sălătruc, unele aproape părăsite, par desprinse dintr-o poveste cu întâmplări de demult, cu case risipite prin crânguri, care urcă de la câmpie spre munte, până la izvoarele Crişului. Gospodăriile sunt înconjurate de grădini, fâneţe, pomi roditori şi pâlcuri de arbori, iar vitele pasc în voie pe pajiştile întinse.

Răsculaţi şi revoluţionari

În hotarul vechii comune care făcea parte din comitatul Zarandului, ţăranii au jurat credinţă lui Horea, Cloşca şi Crişan şi tot în apropiere a avut loc şi ultima rezistenţă a răsculaţilor, iar în 1848, în sat s-au dat lupte aprige. Avram Iancu însuşi s-a ascuns într-o peşteră din apropierea localităţii, când autorităţile îl căutau pentru a-l aresta. În anul 1900, s-a şi descoperit în grădina unui ţăran un sigiliu de fier cu inscripţia „Avram Ianku”, despre care s-a presupus că era chiar sigiliul luptătorului paşoptist, acesta fiind donat asociaţiei ASTRA din Sibiu.

Centru de promovare a meşteşugurilor tradiţionale

În satele liniştite de munte s-a conservat o atmosferă patriarhală, cu case vechi, unele acoperite cu paie, şi oameni care trăiesc şi lucrează pământul sau cresc animalele aşa cum au deprins de la strămoşii lor, străduindu-se să păstreze tradiţiile. Localnicii din satul Reţ au adus de prin gospodării diferite obiecte vechi lucrate în casă şi folosite în gospodărie, şi au înjghebat un mic muzeu al satului, care ilustrează o gospodărie ţărănească de pe vremuri. Tot aici s-a înfiinţat un centru pentru promovarea culturii tradiţionale, unde meşterii din sat îi învaţă pe copii şi tineri cum se fac oalele de pământ, cum se lucrează la războiul de ţesut sau cum se prelucrează lemnul cu barda, meşteşuguri locale străvechi pe care puţini le mai ştiu chiar în lumea satelor. În vechile aşezări de pe malul Crişului istoria prinde viaţă şi poate fi extrem de captivantă pentru turiştii care vin din lumea betoanelor şi a sticlei şi poate mai ştiu doar din poveşti cum arăta un sat arhaic a cărui valorificare ar putea aduce o binemeritată prosperitate localnicilor.

Vechi biserici de lemn şi piatră

În două sate ale comunei se află vechi biserici de lemn construite în secolul al XIX-lea. Biserica de lemn „Înălţarea Domnului” din satul Sălătruc, a fost ridicată în primele decenii ale secolului al XIX-lea, după cum indică un chivot cu colonete sculptate, executat în anul 1830. Pictura iconostasului a fost făcută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de Ioan Cuc din Lupşa şi e posibil ca sub tencuiala pereţilor interiori să se afle fragmente de pictură. În satul Groşuri există o biserică de lemn cu hramul „BunaVestire”, ridicată în 1855, iar tencuiala pereţilor interiori poate ascunde fragmente de pictură necunoscute şi elemente de datare mult mai vechi. În satul Plai se află o biserică de piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1862, iar biserica din Blăjeni, cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, a fost ridicată în 1871, tot din piatră.

Minuni ale naturii în arii protejate

Nu departe de comună, într-un superb peisaj dominat de stânci calcaroase şi într-o rezervaţie naturală de două hectare şi jumătate, se află cascada Pişoaia, una dintre cele mai mari din Transilvania, cunoscută şi sub numele de Cascada Vălul Miresii, care e mărginită de o pădure de fag şi specii izolate de conifere. Apa cade de la o înălţime de 18 metri, desfăşurâdu-se pe o lăţime de 25 de metri peste pereţii stâncoşi şi a devenit una din cele mai căutate atracţii turistice ale ultimilor ani. În apropiere se află şi o rezervaţie paleontologică în care se pot vedea încrustate în piatră urmele a peste 30 de specii de moluşte, vechi de mai bine de 65 de milioane de ani.

La graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba poate fi admirat şi Muntele Vulcan, un masiv izolat care atinge 1.263 de metri şi se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 5 hectare. Calcarele muntelui păstrează numeroase urme de fosile caracteristice faunei de corali, aici au fost identificate 435 de specii de plante dintre care 18 specii rare de plante alpine şi montane şi 11 specii caracteristice acestei zone, precum crinul sălbatic, stânjenelul de pădure, garofiţa de stâncă, floarea de colţ, sângele voinicului, mătrăguna, liliacul de stâncă, tisa şi mojdrenul, muntele fiind o arie protejată paleontologică, peisagistică şi botanică.

Surse foto: wikipedia, natgeo.ro, surprisingromania.com, adevarul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.