Împărăteasa îndrăgostită de Banat. Unde are statuie îndrăgita Sissi FOTO

Împărăteasa îndrăgostită de Banat. Unde are statuie îndrăgita Sissi FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-373643331">

Soţia împăratului Franz Joseph, Elisabeta, mai cunoscută drept Sissi, a fost una din cele mai îndrăgite împărătese de către supuşii din imperiu şi se bucura de o mare popularitate şi în Banat, o provincie ale cărei frumuseţi au cucerit-o, şi unde a venit de mai multe ori, fie pentru a-l însoţi pe împărat în vizite oficiale, fie pentru a petrece câteva zile în celebrele staţiuni din acei ani, bucurându-se de libertatea de care nu avea parte la curtea vieneză, unde protocolul riguros i-a pricinuit multe zile nefericite.

O statuie unicat, în mărime naturală, la Caransebeş

Împărăteasa a vizitat în două rânduri Caransebeşul, unde se afla cantonat un regiment de grăniceri, însoţindu-l pe împărat, care venise în oraşul bănăţean în vizite oficiale. În 1914, locuitorii i-au ridicat Elisabetei o statuie din marmură de Ruşchiţa, singura care o înfăţişează pe împărăteasă în mărime naturală. Ea urma să fie aşezată în centrul oraşului dar izbucnirea primului război mondial a făcut ca acest lucru să se întâmple abia în anul 1918, însă doar pentru un an, după care statuia a fost mutată în subsolul vechii primării.

După al doilea război mondial, nu s-a mai ştiut nimic de statuia împărătesei, timp de jumătate de veac. Cu prilejul unor lucrări edilitae din vecinătatea unei vechi biserici, în urmă cu aproape două decenii, statuia a fost redescoperită. Deşi a fost mutilată, s-au păstrat toate fragmentele, care se află acum la muzeul din localitate. Acum este în curs de restaurare, după care ar putea fi expusă într-un loc public.

„Plămânul lui Sissi”

Un alt loc din Banat îndrăgit de frumoasa împărăteasă a fost staţiunea Marila, unde preţuirea localnicilor s-a concretizat în ridicarea unui monument cunoscut sub numele de „Plămânul lui Sissi”. Monumentul a fost ridicat de mai mulţi pietrari şi are forma unei frunze de stejar care simbolizează un plămân. Pe monument fusese amplasată o plăcuţă de bronz în limba maghiară, pe care scria „Spre amintirea admiraţiei stăruitoare şi milostive a crăiesei Elisabeta s-a aşezat acest monument de către oficialităţile StEG în anul 1899”.

Monumentul, aşezat iniţial între patru brazi lângă fostul canton „La Lup”, s-a deteriorat iar plăcuţa de bronz a dispărut. Ulterior, a fost refăcut şi mutat la Oraviţa, în curtea bisericii romano-catolice, unde se păstrează şi astăzi o bucată din lemnul lui Iisus Christos, adus de la Ierusalim, şi dăruit bisericii de împăratul Carol al VI-lea la sfinţirea acesteia, în 1722. Pe monument a fost aşezată o nouă placă memorială, pe care este gravat următorul text: „În amintirea împărătesei Elisabeta (Sisi), pentru dragostea şi ataşamentul ei faţă de aceste locuri, a fost ridicat monumentul la Marila în anul 1899 şi reaşezat la Oraviţa la anul 2004”.

Banatul Montan îi era foarte drag împărătesei, căci se bucura de aerul ozonat foarte sănătos pentru plămânii ei care-i creaseră mari probleme de sănătate dar îi amintea şi de locurile dragi din Bavaria, unde a copilărit. Tradiţia spune că odată a ajuns la stâna unui cioban şi i-a dăruit acestuia inelul ei cu o piatră de rubin, drept cadou pentru botezul fiicei sale, care a primit numele de Veta în semn de preţuire pentru împărăteasă. Inelul a fost păstrat în familie şi astăzi aparţine unui strănepot al ciobanului.

Capete încoronate la Băile Herculane

La Băile Herculane, pe care le-a vizitat de mai multe ori, Sissi locuia în vila Tatarczy, numele administratorului staţiunii, care a construit-o. Mai târziu, vila a primit numele împărătesei. Istoria consemnează o vizită de şase săptămâni, făcută în 1887, când, în vila de la Herculane, a scris versuri şi s-a întâlnit cu regina Elisabeta a României, la rândul mare iubitoare de arte, al cărei pseudonim literar era Carmen Sylva. Cele două Elisabete, ambele de origine germană şi apropiate ca vârstă, erau iubitoare de natură şi plănuiau împreună drumeţii în superbele împrejurimi care înconjurau staţiunea, iar aplecarea către poezie a contribuit şi ea la prietenia care se legase între ele, menţionată şi în jurnalul reginei României.

O altă întâlnire a avut loc în 1896, când regele Carol I al României, împăratul Franz Joseph şi regele Alexandru I al Serbiei au luat parte la un bal care a avut loc la cazinoul din Herculane, după ce inauguraseră canalul navigabil Porţile de Fier. Deşi staţiunea atât de renumită pe vremuri a ajuns într-o paragină de neimaginat, vila în care locuia împărăteasa, construită în 1875 în stil rococo, este unul din puţinele monumente istorice din Herculane care a fost restaurat.

O colonadă unică pentru împărăteasă

Împărăteasa Sissi vizita cu plăcere şi staţiunea balneară Buziaş, o parte a acesteia fiind, la vremea respectivă, proprietatea fundaţiei domeniului religionar catolic Timiş. Staţiunea s-a bucurat de prezenţa mai multor oficialităţi şi personalităţi ale vremii, atrase de proprietăţile terapeutice ale apelor minerale descoperite aici, şi a cunoscut o remarcabilă dezvoltare în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, printre numeroasele construcţii şi amenajări din acei ani numărându-se şi colonada din jurul parcului, construită în 1875. Aceasta avea o lungime de 500 de metri şi făcea legătura între izvoare, bazar şi cazino, fiind o adevărată promenadă unică în Europa.

A fost construită la dorinţa împăratului Franz Joseph pentru împărăteasa Sissi, care obişnuia să vină la băi. Colonada de la Buziaş este cea mai lungă din Europa, depăşindu-le pe cele mult mai celebre de la Karlovy Vary şi Baden-Baden. Remarcabilă este îmbinarea stilului bizantin cu cel oriental, cu influenţe ale epocii în care s-a construit, concretizată într-o extrem de minuţioasă şi bogată dantelărie în lemn de-a lungul promenadei. Pe lângă rolul decorativ, colonada avea şi o utilizare practică, fiind un loc de plimbare extrem de agreabil, mai ales în zilele ploioase sau prea însorite, în special pentru pacienţii suferinzi de astenii şi nevroze, cărora li se recomandase tratament cu aerosoli.

Colonada ajunsese o ruină, ca întreaga staţiune de altfel, mai ales în anii scurşi de la începutul acestui secol, dar a fost recent restaurată, iar lucrările pentru reamenajarea parcului vor începe în curând, astfel încât un colţ al staţiunii atât de căutate odinioară îşi va recăpăta o parte din vechea strălucire. Epoca imperiului reînvie la sărbătorile oraşului, iar Franz Joseph, Sissi şi suita lor prind din nou viaţă în parcul oraşului, în speranţa unor noi vremuri prospere pentru oraş.

Surse foto: wikipedia.org, peles.ro, radiotimisoara.ro, expressdebanat.ro, zigzagprinromania.com, primariabuzias.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.