Noi descoperiri la Sarmizegetusa Regia

Noi descoperiri la Sarmizegetusa Regia

1
DISTRIBUIȚI

Turiștii care își propun să viziteze cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, aflată în Munții Orăștiei, pot admira noi descoperiri, începând din această toamnă. O cercetare arheologică desfășurată de studenți și arheologi de la Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a adus la lumină noi mărturii despre viața cetății antice.

“Săpăturile de pe terasa a XI-a din zona sacră a Sarmizegetusei Regia au continuat cu descoperirea unui nou segment de alee pavată, care uimește prin tehnica utilizată și materialele folosite de meșterii daci: andezit, gresie și calcar. Arheologii au dezvelit și o secțiune a drumului pavat principal, aflat în continuarea porțiunii restaurate, din care se ramifică aleea cercetată”, a informat Consiliul Județean Hunedoara.

Astfel, vizitatorii au posibilitatea să vadă modul în care era construită, precum și elementele originale din care era compusă principala cale de acces spre zona sacră. În cursul cercetărilor, în secțiunile săpate au fost descoperite și numeroase resturi de ceramică, cereale carbonizate, piese din fier, printre care și o seceră, precum și alte artefacte. Cercetările arheologice au beneficiat de finanțarea Consiliului Județean Hunedoara, bugetul alocat pentru campania din acest an fiind de 85.000 de lei.

Investiții pentru atragerea turiștilor

În ultimii ani, Consiliul Județean Hunedoara a făcut mai multe investiții în zona în care se află Sarmizegetusa Regia. Astfel, drumul care duce la cetatea dacică a fost reabilitat cu fonduri europene, anul trecut, iar ultimii 845 de metri din șoseaua de 19 kilometri care duce din localitatea Costești până la cetatea dacică au fost transformați în zonă pietonală, fiind prevăzut un pavaj de rocă de andezit.

Totodată, în toamna anului trecut, Sarmizegetusa Regia a fost închisă pentru vizitare, cu scopul înlocuirii stâlpilor din lemn la Marele Templu Circular, precum și înlocuirea gardului metalic cu gard din lemn la Drumul pavat.

Cetăţile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti – Cetăţuia, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna (Alba) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999.


De atunci, autorităţile judeţene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri, preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii.

Consiliul Judeţean Hunedoara a preluat în luna februarie 2013, de la Ministerul Culturii, patrimoniul Cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat de UNESCO. În acest moment, reprezentanții autorităților județene continuă demersurile pentru preluarea în administrație și a celorlalte cetăți dacice, pentru a le transforma în obiective tot mai atractive pentru turiști.

Tarifele de vizitare ale cetății dacice Sarmizegetusa Regia sunt 10 lei pentru adulți, 5 lei pentru elevi, studenți și pensionari, ghidajul audio costă 20 de lei, iar taxa de filmare/ fotografie comercială este de 300 de lei pe oră.

Capitala regatului dac

Situl cunoscut sub denumirea de Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia se află pe raza comunei Orăștioara de Sus, din județul Hunedoara, și face parte din complexul de cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Este cea mai mare aşezare cunoscută pentru spaţiul dacic, fiind întinsă pe un deal cu o lungime de circa 4,5 kilometri.

Din suprapunerea datelor arheologice şi a surselor scrise antice reiese că, începând din a doua jumătate a secolului I, aici a fost capitala regatului dac (cel mai probabil, prima capitală a regatului înfiinţat de Burebista a fost la Costeşti – Cetăţuie, după care acest rol i-a revenit Sarmizegetusei Regia). Cert este că, vreme de aproape un secol şi jumătate, Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia a fost principalul centru politic, religios, economic şi militar al lumii dacice.

Partea centrală a aşezării era ocupată de fortificaţie şi de zona sacră, iar pe restul numeroaselor terase amenajate pe pantele dealului erau zonele civile. Fortificaţia pe care vizitatorii o pot vedea astăzi datează din perioada războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea.

1 COMENTARIU

  1. Dacii astia nu faceau nici studii de fezabilitate, nici proiecte, nici licitatii, nici contestatii si uite, ale dracului drumuri, cum au rezistat ele peste doua milenii! La fel de bine facute au fost si drumurile romane iar altele din anii interbelici sunt incomparabil mai rezistente decat cele facute acum Oare de ce?

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.