O bijuterie în vestul țării. Palatul Cultural din Arad, locul care a...

O bijuterie în vestul țării. Palatul Cultural din Arad, locul care a găzduit artiști de calibru mondial FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-692182610">

Palatul cultural din Arad este una din clădirile emblematice ale oraşului, construită într-un spaţiu privilegiat, între vechile parcuri şi malul Mureşului, care îi scot în evidenţă monumentalitatea şi frumuseţea şi merită admirată de toţi cei care vizitează oraşul.

Un valoros monument istoric

Impozanta clădire a fost proiectată de cunoscutul arhitect arădean Ludovic Szántay şi a fost construită între anii 1911-1913, remarcându-se printr-o diversitate de stiluri, cu o faţadă neoclasică şi scări largi, monumentale, terminate într-un portic cu şase coloane cu capiteluri corintice. Deasupra acestora se află un fronton triunghiular care aminteşte de templele grecești, lucrat de sculptorul Géza Rubleczky şi decorat cu un basorelief dedicat muzelor – trei figurine care ţin în mână o făclie, o harfă și o carte, simbolizând știința, muzica şi literatura. Deasupra clădirii se află un turn masiv, frumos decorat, iar intrarea principală e flancată de două aripi dominate de elemente inspirate din stilul renascentist italian şi gotic francez, mai ales la forma și decorațiile ferestrelor de la parter, cu scări decorative care duc la intrările laterale, fiecare aripă având deasupra intrărilor câte un turn mai mic.

În latura dinspre parc, cele mai remarcabile elemente arhitecturale sunt inspirate din castelul Corvineștilor de la Hunedoara, dar în ansamblul arhitectural se remarcă şi influenţe baroce. De pe scările principale se intră într-un hol spațios, pavat cu mozaic şi decorat cu marmură alb-cenușie și roșie. Cele patru scări de marmură aflate pe cele două extremități ale holului, unite la jumătatea nivelului în două scări largi, permit accesul la balcoane. Holul este decorat cu numeroase basoreliefuri, care înfăţişează mai ales figuri feminine, și vitralii cu motive florale. Din hol se intră în sala de concerte, cu 800 de locuri la parter şi cele trei balcoane, care era faimoasă pentru cea mai bună acustică din ţară.

Personalităţi pe scena palatului

Pe scena Palatului Cultural din Arad au urcat nume celebre, precum George Enescu, Traian Grozăvescu, Richard Strauss sau Béla Bártok, corul lugojean condus de Ion Vidu, numeroşi dirijori și solişti cunoscuţi şi apreciaţi. Tot aici au avut loc numeroase conferințe, ținute odinioară de Vasile Goldiș, Nicolae Iorga, Silviu Dragomir, Ioan Lupaș, Ștefan Pascu, șezători literare cu Octavian Goga, Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, iar sala mare a găzduit și câteva evenimente politice. Aici a fost deschisă, în 1913, şi prima bibliotecă publică a oraşului, căreia soţia lui A.D. Xenopol i-a donat, în 1921, peste 2.000 de volume din cărţile prestigiosului istoric, iar ulterior s-a îmbogăţit cu cărţi provenite din biblioteca lui Vasile Goldiş, Coriolan Petranu sau colecţia Orczy. Din 1984, biblioteca s-a mutat într-un sediu nou, iar în prezent, la palatul cultural îşi desfăşoară activitatea filarmonica oraşului, care datează din anul 1896, şi Complexul Muzeal Arad, care ocupă aripile laterale şi partea din spate a clădirii.

Lucrări de restaurare la filarmonică

În umă cu trei ani, primăria, în subordinea căreia se află filarmonica, a început un proiect de reabilitare a acesteia, iar după mai multe prelungiri ale termenului prevăzut iniţial s-a reuşit terminarea lucrărilor de renovare cam în acelaşi interval de timp în care a fost ridicată întreaga clădire, în urmă cu mai bine de un secol. A fost refăcută şarpanta şi învelitoarea, în sala de spectacole s-au recondiţionat coloanele şi cea mai mare parte a ornamentelelor, s-au restaurat picturile şi zugrăvelile respectându-se culorile originale, s-au recondiţionat vitraliile şi tâmplăria şi s-au reabilitat alte spaţii din interiorul clădirii, precum clubul elitiştilor. Sala de concerte, care are o capacitate de 630 de locuri, a fost amenajată astfel încât să poată fi folosită şi pentru baluri, întâlniri festive sau conferinţe.

Tripticul „Înmormântarea lui Hristos”, o valoroasă lucrare monumentală de 52 de metri pătraţi realizată la Florenţa în secolul al XIX-lea de pictorul Festy Árpád şi expusă ulterior la Budapesta, a decorat, din momentul inaugurării palatului, în 1913, o sală special proiectată pentru această lucrare şi este acum în curs de restaurare, urmând să fie aşezată în una din sălile Complexului Muzeal Arad. Renovarea, care a costat aproximativ 17,3 milioane de lei, a fost un motiv de mare mândrie pentru primarul Gheorghe Falcă, iar în cursul verii, când ministrul Culturii, George Ivaşcu, s-a aflat la Arad pentru a descâlci lucrurile în complicata poveste a monumentului Unirii, primarul a ţinut să-i arate ministrului stadiul lucrărilor de la Palatul Cultural şi să-i prezinte proiectul de renovare al teatrului. Holul şi sala filarmonicii au fost inaugurate cu mult fast, în urmă cu o lună, când Falcă a organizat o şedinţă festivă în care a prezentat renovarea filarmonicii ca pe o mare realizare, neuitând să scoată în evidenţă interesul pe care pretinde că-l poartă pentru patrimoniul oraşului. Restaurarea s-a făcut cu fonduri din bugetul local, dar primăria intenţionează ca printr-un proiect retroactiv, să recupereze suma investită pentru restaurarea filarmonicii arădene din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Faţadele, în paragină

Un interes infim a existat însă pentru faţada clădirii, care, la fel ca alte superbe clădiri de patrimoniu din centrul oraşului, demne de orice oraş european, a rămas într-o dezolantă paragină, deşi restaurarea tuturor faţadelor ar spori valoarea clădirilor, care ar deveni o atracţie turistică. Primăria învinuieşte proprietarii clădirilor istorice de starea lamentabilă în care acestea au ajuns, dar cu toate că Palatul Cultural este proprietatea publică a municipalităţii, proiectul finalizat nu cu multă vreme în urmă prevedea doar reabilitarea faţadei principale şi realizarea iluminatului arhitectural. Deocamdată, „reabilitarea” faţadei a constat într-o zugrăvire superficială peste vechea tencuială grunjoasă şi stratul de vopsea anterior, într-o nuanţă mai deschisă, fără minime reparaţii care se impun.

Cât despre faţadele laterale, ele nu au beneficiat nici măcar de spoiala dată pe faţada principală, starea lor este jalnică, tencuiala e căzută în mai multe locuri, iar pereţii sunt plini de măzgălituri, făcând palatul să semene cu o clădire abandonată de la periferia oraşului. Reprezentanţii primăriei au precizat că lucrările de refacere a faţadelor laterale şi secundare nu au fost prinse în proiect, urmând să facă obiectul unei alte etape de finanţare, fără a preciza însă un termen.

Surse foto: adevarul.ro, livearad.ro, Primăria Arad

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.