Campion de visuri. Cornel Lazăr, geniul performanţelor fotbalistice timişorene FOTO

Campion de visuri. Cornel Lazăr, geniul performanţelor fotbalistice timişorene FOTO

0
DISTRIBUIȚI

La începutul secolului XX, fotbalul din România, aflat la început de drum, a fost dominat de echipele din Timișoara. Chinezul și Ripensia și-au trecut în palmares, pe rând, an de an, titluri peste tiluri, așternându-se gloria asupra numelor fotbaliștilor care și-au înscris numele în analele fotbalului românesc. Poveștile lor au străpuns granițele timpului chiar dacă, treptat, aceștia au dispărut dintre cei vii. Ca și acum, marile echipe sunt unite în jurul unor lideri de pe gazon, însă în spatele lor, nevăzuți, există oameni care fac ca aceștia să poată alcătui o echipă.

Și în spatele lui Bindea, Peciovschi, Deheleanu, Cotormani sau alți foști componenți ai echipelor titrate din Timișoara a existat un deschizător de drumuri. „Geniul” din spatele Chinezului, care a pus mai apoi și bazele Ripensiei, este Cornel Lazăr, creatorul celor două echipe de fotbal de pe Bega. În 18 ani, cât timp a fost președintele Chinezului și Ripensiei, Cornel Lazăr a câștigat 10 titluri de campion al României.

Cornel Lazăr s-a născut la Timișoara, în 9 iunie 1889, zona fiind sub ocupația Imperiului Austro-Ungar, la acea dată. Până să ajungă președintele Chinezului, în anul 1921, la 32 de ani, Lazăr a devenit jurist și doctor în drept, după ce a făcut studii și în Elveția. Până în 1928 a cucerit șase titluri consecutive de campion național, alături de Chinezul Timișoara, un record care avea să fie egalat abia în 1998 de Steaua București.

Și poate că nici măcar nu ar fi fost egalat dacă în 1928 echipa timișoreană nu ar fi aliniat în sferturile de finală, cu Șoimii Sibiu, echipa de rezerve. Decizia a fost luată pentru că, în aceeași zi, la Timișoara, jucătorii de bază trebuiau să înfrunte într-un amical pentru „rotunjirea” fondurilor formația austriacă WAC. Rezervele Chinezului au cedat după 240 de minute de joc, astfel că trupa de pe Bega avea să piardă în cursa pentru titlu.

Declinul a venit la doar un an după, pe fondul unor neînțelegeri la nivel de conducere. Cornel Lazăr apelează la mai multe credite pentru a salva situația Chinezului, însă, chiar și așa, pierde disputa pentru conducerea clubului, chiar dacă vicepreședintele Maitre deturnase o serie de fonduri ale clubului în interese personale. Urmează demisia lui Cornel Lazăr.

Nașterea Ripensiei

Și în acest caz s-a dovedit că respingerea înseamnă un pas înainte, o răsturnare de situaţie mai puțin blândă către un drum mai frumos. Între timp, nefiind mulțumiți de noua conducere a Chinezului, majoritatea jucătorilor renunță să mai evolueze în campionat.

Astfel, încet dar sigur se stinge prima echipă care a adus titluri Timișoarei. Din cenușa ei se desprinde, însă, Ripensia Timișoara, care avea să-și câștige Gloria în anii imediat următori. Pentru a o crea pe „Ripi”, prima echipă de fotbal profesionistă din România, doctoral în drept Cornel Lazăr a fost ajutat de o mână de oameni, deveniți membrii fondatori: Dionisie Balog (economist), Traian Vuia (inginer), Aurel Rada (economist) și Coriolan Bălan (jurist). Adunarea generală pentru constituirea echipei a avut loc la 21 octombrie 1928, iar Cornel Lazăr avea doar 39 de ani și poftă de a scrie, din nou, istorie în fotbalul românesc.

Șapte jucători de la Chinezul schimbă echipa și trec la Ripensia: Zombory, Hoksary, Bürger, Agner, Beke, Wetzer și Lakatos II. Alți trei, Ciolac, Dobai și Covaci vin de la Banatul. Tot pe scheletul Ripensiei Timișoara s-a format și echipa națională a României. Ca dovadă stă lotul „tricolor” pentru Campionatul Mondial din 1930, din Uruguay. Opt ripensiști au fost și ei, la rândul lor, pe „Conte Verde”: Sfera, Dobai, Beke, Pavlovici, Ciolac, Gruin, Bürger și Schwartz.

În 26 octombrie 1930 se înființează Comisiunea Centrală de Fotbal Profesionist, președinte fiind nimeni altul decât Cornel Lazăr, care avea în același timp și funcția de președinte al Ripensiei.


De altfel, tot grație lui Lazăr, relațiile fotbalistice dintre România și Ungaria devin mai apropiate, în urma unor discuții pe care timișoreanul le-a avut cu dr. Mariassy, conducătorul de atunci al fotbalului maghiar, mult mai puternic decât cel din România.

Ripensia va intra în campionat de abia în 1932, până atunci disputând doar parti de amicale. Vine, tot în acel prim sezon, și primul succes, după o finală cu „U” Cluj, câștigată după două manșe. După o primă dispută câștigată la Timișoara cu 3-2, înaintea meciului secund din București, Cornel Lazăr avea să spună: „pentru noi e indiferent unde jucăm, fiindcă la ora actual suntem cea mai bună formație din România”.

Sub conducerea preşedintelui Cornel Lazăr, considerată de mulți de „fier”, Ripensia Timișoara câștigă patru titluri de campioană națională, două Cupe ale României și îi trece în cont lui AC Milan o eliminare din CEC (Cupa Europei Centrale).

„Ripi” ratează în 1937 titlul de campioană națională. În același sezon, în pauza dintre cele două părți ale campionatului, o parte dintre jucătorii Ripensiei intră în grevă, contestându-l pe Cornel Lazăr, însă la scurt timp lucrurile revin la normal. Urmează, apoi, un nou sezon care găseşte o Ripensia victorioasă. De altfel, tot în acel an, după un deceniu în care s-a aflat în fruntea clubului timișorean, Lazăr îi cedează locul unuia dintre cei ce au fost membrii fondatori, dr. Coriolan Băran.

Ruptura de fotbal

Fotbalul a fost, cu siguranță, cea mai mare pasiune a doctorului în drept Corneliu Lazăr. Rupe în totalitate legăturile cu sportul care i-a marcat viața după ce se termină Al Doilea Război Mondial și din pricina problemelor de sănătate. În Timișoara și-a trăit veacul într-un apartament situat în Piața Maria. S-a stins din viață la 77 de ani, în  25 ianuarie 1966, lăsând în urmă o fiică, ce avea să devină profesoară.

Acum, ca semn de recunoștință pentru ce a realizat, o mică stradă din Timișoara, situată în zona Dorobanților, îi poartă numele celui care este considerat unul dintre cei mai mari conducători de club din istoria fotbalului românesc.

Palmares:

1921 – 1928: președinte Chinezul Timișoara.

1928 – 1938: președinte Ripensia Timișoara.

(1922, ’23, ’24, ’25, ’26, ’27) – câștigător al Campionatului Național alături de Chinezul Timișoara.

(1933, ’35, ’36, ’38) – câștigător al Campionatului Național alături de Ripensia Timișoara.

(1934, ’36) – câștigător al Cupei României alături de Ripensia Timișoara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.