La nivel național, vârsta de debut a consumului de droguri este 14 ani, însă în județul Timiș, specialiștii s-au confruntat și cu copii de 12 ani care au ajuns să se drogheze. Familia, iar apoi anturajul, joacă un rol esențial în influențarea adolescentului.
Adolescența reprezintă etapa în care au loc o serie de transformări în organism. Specialiștii vorbesc de schimbări biologice: chimia creierului se modifică, astfel că din punct de vedere psihologic apar emoții bruște.
„Consumul de droguri este o modalitate disfuncțională pe care adolescentul o alege pentru a face acest reglaj emoțional. O caracteristică aparte a adolescenților din ziua de azi este presiunea. Faptul că un adolescent este copleșit de o multitudine de sarcini, de așteptări, de teme pe care le primește și atunci când acele așteptări sunt extraordinar de ridicate, când presiunea crește, adolescentul are nevoie să iasă din acea tensiune. Iar dacă nu a învățat un mecanism sănătos prin care să facă față acelei presiuni, drogurile îi oferă această alternativă”, a explicat Mariana Iridon, psiholog în cadrul Centrului Antidrog Timișoara, în cadrul unei conferințe organizată de Academia Mămicilor, la care au participat zeci de părinți curioși să afle mai multe despre „Adolescența și mirajul drogurilor”.
Statistici alarmante
Potrivit ultimelor statistici făcute publice de Agenția Națională Antidrog (ANA), consumul de droguri crește în România de la an la an, mai ales în rândul tinerilor. La fel ca-n majoritatea țărilor europene, și în România cannabisul rămâne drogul preferat, care este urmat de substanțele noi cu proprietăți psihoactive, așa numitele etnobotanice. Iar un raport al ANA scoate la iveală date îngrijorătoare. Unul din zece tineri adulți între 15 și 34 de ani au încercat, de-a lungul vieții, să fumeze cannabis, unul din 20 au fumat în ultimul an și unul din 40 au fumat în ultima lună. Bărbații sunt mai mari consumatori de droguri decât femeile, iar vârsta minimă la care are loc acest debut al consumului este 14 ani, vârsta medie fiind 21 de ani.
Nici în Timiș situația nu este prea roz. La sfârșitul anului 2017 a fost realizat un studiu în rândul elevilor de liceu cu privire la consumul de droguri. Specialiștii au analizat și consumul de tutun și alcool, în condițiile în care s-a ajuns la concluzia că o vârstă de debut mică în consumul de alcool şi tutun îl impinge pe acel tânăr, ulterior, spre consumul de alte droguri. La nivelul județului nostru, 27% dintre liceeni au declarat că au fumat în ultima lună, iar 50% cel puțin o dată de-a lungul vieții. De obicei, adolescenții încep să fumeze prin clasa a X-a, iar tendința este de creștere până la terminarea liceului.
În ceea ce privește consumul de alcool, situația este și mai îngrijorătoare. 82% dintre adolescenții din județul Timiș spun că au consumat cel puțin o dată alcool, 68% spun că au făcut lucrul acesta în ultimul an, iar 48% au declarat consum de alcool în ultima lună. În clasa a IX-a, care este una de trecere și au loc schimbări în viața adolescenților, se constată cel mai mare consum de alcool.
„Surpriza este că pe indicatorul alcool s-au făcut două statistici, alcoolul băut în cantități rezonabile și avem alcoolul băut în exces, adică acea stare de ebrietate. Și aici lucrurile arată destul de greu, în sensul că în ultima lună, aproape 9% din adolescenți au declarat că au ajuns într-o stare de ebrietate. Adică consumul de alcool a fost destul de serios. Consumul de alcool în exces pare să fie oarecum o caracteristică către finalul liceului, undeva către clasele a XII-a. Cineva a spus că nelipsitele baluri de absolvire își spun cuvântul și în aceste statistici, întrucât acolo apare acest consum în exces. Așa cum am spus, este important să avem imaginea alcoolului și tutunului pentru că dacă aceste lucruri sunt alarmante, înseamnă că undeva un clopoțel trebuie să ne atenționeze că pe viitor lucrurile pot să meargă și mai rău”, a detaliat psihologul timișorean.
Dacă ne referim la consumul de droguri, 11% dintre liceenii din județul Timiș au declarat că s-au drogat cel puțin o dată de-a lungul vieții, 6,8% în ultimul an și 3,1% în ultima lună. Tendința de a consuma droguri crește în clasele a X-a și a XI-a și se constată o scădere în clasa a XII-a, o explicație ar fi faptul că liceenii susțin BAC-ul și devin mai conștiincioși.
La fel ca la nivel național, cannabisul rămâne drogul preferat și al tinerilor din județul Timiș, fiind urmat de etnobotanice. Cel mai puțin utilizate droguri sunt cele injectabile, precum heroina. Specialiștii spun că prevalența este mai mare în rândul bărbaților. „Cel mai mic consumator de droguri a avut 12 ani”, a precizat Mariana Iridon, în cadrul conferinței.
Din păcate, nu de puține ori, adolescenți din județul Timiș care se droghează ajung de urgență la spital, având nevoie de îngrijiri medicale.
Doar anul trecut, 21 de tineri care au consumat etnobotanice au ajuns la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara de urgență, cu ambulanța, dintre care jumătate în comă. De altfel, toate datele cu privire la persoanele care se adresează serviciilor de urgență medicală din județul Timiș pentru probleme asociate consumului de droguri sunt adunate periodic de Centrul Antidrog Timișoara.
Din păcate, județul Timiș se află pe primele locuri la nivel național în ceea ce privește admiterea la tratament sau urgențe medicale datorate consumului de cannabis, drogurilor care intră în categoria stimulenților și etnobotanicelor. „Aceste date nu sunt în totalitate corecte, întrucât nu întotdeauna o persoană care consumă ajunge să se adreseze serviciilor medicale. Deci, procentul ar fi mult mai ridicat, întrucât o mare parte dintre cei care sunt în situațiile respective evită să se adreseze unităților medicale”, a explicat psihologul din cadrul Centrului Antidrog Timișoara.
Toate drogurile creează dependență
Potrivit specialistului timișorean, mitul că anumite droguri nu creează dependență este fals. Ba mai mult, de multe ori, se ajunge la o dependență greu de tratat.
„Toate drogurile creează dependență, nu toate creează aceeași dependență, nu toate creează la fel de repede dependența, nu la toate tipurile de dependență este același. Este un mare mit în rândul adolescenților cum că cannabis nu creează dependență. Nu creează dependență fizică, în schimb dependența psihică este foarte profundă și de multe ori greu de adus la suprafață și greu de identificat. Sunt persoane la care toleranța la consumul de cannabis se instalează foarte repede. La început, consum și mă simt foarte bine, euforia este ridicată. La început, am nevoie de mai puține administrări. Frecvența cu care administrez drogul crește, iar surpriza este că euforia nu numai că scade, ci ajunge sub un minus. Un dependent de droguri va trebui să consume droguri, nu să trăiască starea de euforie, ci să ajungă la normalitate”, a detaliat Mariana Iridon.
Familia are un rol important
Psihologul timișorean spune că sunt o serie de factori care pot influența consumul de droguri. Astfel, unele studii au arătat că indiferent de mediul în care s-a născut un copil, dacă provine din părinți care erau consumatori, are o vulnerabilitate mult mai mare să dezvolte un comportament adictiv. De asemenea, dacă mama în perioada în care este însărcinată consumă anumite droguri, cum este heroina, copilul se va naște dependent. Însă, mediul și educația, de foarte multe ori, vin și compensează acele vulnerabilități pe care le oferă genetica. De asemenea, și factorii psihologici au un rol important, iar potrivit unor studii au o vulnerabilitate mai mare persoane cu temperament problematic, copilul dificil de mic, irascibil, nervos, agitat, cu dificultăți de concentrare, care are o imagine de sine foarte negativă, un copil răzvrătit.
„Cel mai important, din punctul meu de vedere, spun asta din experiența pe care o am, este familia. Așa cum știe familia să încline balanța spre protecție sau spre risc, nu știe să o facă genetica și nici personalitatea și nimeni. Spun specialiștii că unul din factorii de risc sunt familiile disfuncționale, în care există conflicte, în care a apărut divorțul. Nu neapărat divorțul în sine este un factor care duce la consum, ci în cazul divorțului, riscul părintelui să meargă spre abuz de alcool sau droguri crește și implicit vulnerabilitatea la nivelul întregii familii apare. Pe de altă parte, absența unor reguli, limite, îl fac pe copil vulnerabil. Mai sunt conflictele de putere în familie, evenimentele traumatizante. Specialiștii vorbesc în ultima perioadă de atașament, de acea legătură emoțională care există între părinte și copil. Eu ca părinte trebuie să reglez emoțional copilul, este obligația mea. În momentul în care lipsește acest atașament securizant, copilul învață că nu poate să vină la mine cu emoția respectivă, iar la un moment dat va căuta să găsească alte modalități de echilibrare emoțională, iar una dintre acestea sunt drogurile. De aceea cred eu că presiunea foarte mare este la familie. Din experiența mea de zi cu zi, știu că tendința părintelui este de a veni și a spune, anturajul, dar e doar la suprafață. Nevoia de apartenență la grup e o vulnerabilitate, există, dar nu va fi potențată dacă copilul se întoarce într-un mediu familial echilibrat în care va putea să facă selecția lucrurilor respective. Din punctul meu de vedere, aș pune anturajul pe un loc secund, nu în fruntea clasamentului ca factor de risc”, a explicat Mariana Iridon.
Specialistul timișorean spune că a observat faptul că cei mai mulți consumatori de droguri privin din familii cu studii superioare și cu nivel de educație ridicat. De asemenea, la Centrul Antidrog Timișoara au beneficiat de consiliere mai mulți adolescenți cu nivel de inteligență foarte ridicat, care au ajuns dependenți de droguri, dar care, însă, aveau o inteligență emoțională scăzută. Mariana Iridon consideră că iubirea este “antidotul” oricărei adicții.
