Farmecul Buziașului. Cum a apărut unul dintre cele mai vechi parcuri din...

Farmecul Buziașului. Cum a apărut unul dintre cele mai vechi parcuri din România FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-583764968">

Micul dar pitorescul oraş Buziaș este cunoscut în întreaga ţară şi nu numai pentru apele sale minerale cu proprietăți curative care l-au consacrat în ultimele două secole ca o staţiune foarte apreciată şi căutată şi i-au adus o remarcabilă prosperitate.

Unul din cele mai vechi parcuri din ţară

Izvoarele minerale, ale căror proprietăţi curative deosebite au fost confirmate în urmă cu mai bine de două veacuri, au avut un rol hotărâtor în dezvoltarea staţiunii, iar „Pasărea Phoenix” a devenit, la începutul secolului trecut, emblema acesteia. Băile Buziaş, nume sub care mai este cunoscut oraşul, se distinge totodată atât prin aspectul edilitar şi urbanistic deosebit, conferit de statutul de oraş balnear, cât şi prin vegetaţia extrem de bogată şi diversă, cu peste 300 de plante ornamentale lemnoase şi florale, multe dintre ele exotice, din zona mediteranerană sau asiatică. Parcul staţiunii, unul din cele mai vechi din ţară, ocupă 27 de hectare, cu numeroase specii rare de arbori, copaci seculari cu vârste cuprinse între 200 şi 300 de ani, iar împrejurimile sunt acoperite de păduri sau de viile de pe dealul Silagiului.

Parcul a fost amenajat în urmă cu două secole pe locul unui fost stejăriş de luncă, în partea cu cea mai scăzută altitudine a localității, pe marginea pârâului Salcia, când a început plantarea primilor arbori şi arbuşti ornamentali, s-au trasat primele alei, s-au amenajat primele spaţii verzi şi florale şi s-au plantat specii ornamentale valoroase, respectându-se toate regulile de arhitectură peisagistică. Parcul s-a degradat vizibil în ultimele trei decenii şi s-a sălbăticit, dar primăria doreşte să înceapă reabilitarea lui cât de curând, cu fonduri europene, precum şi a unor monumente istorice, începând cu cazinoul, pentru a promova o nouă ofertă turistică.

Colonada pentru împărăteasa Sissi

Trefort Ágoston, ministru al Cultelor şi Învăţământului între anii 1872 şi 1888, a contribuit mult la dezvoltarea edilitară a staţiunii. Tot el s-a îngrijit de construirea, în 1875, a colonadei din parc, care făcea legătura între izvoare, bazar, cazino şi pavilioanele de lemn ataşate colonadei pentru adăpostirea izvoarelor. Colonada, o adevărată promenadă, unică în România, a fost construită la dorinţa împăratului Franz Joseph pentru împărăteasa Sissi, care obişnuia să vină la băi, atât la Buziaş cât şi la Băile Herculane. Cu cei 500 de metri lungime, colonada de la Buziaş este cea mai lungă din Europa, depăşindu-le pe cele mult mai celebre de la Karlovy Vary şi Baden-Baden. Pe lângă rolul decorativ, colonada avea şi o utilizare practică, fiind un loc de plimbare extrem de agreabil, mai ales în zilele ploioase sau prea însorite, în special pentru pacienţii suferinzi de astenii şi nevroze.

În 10 septembrie 1898, împărăteasa Sissi, pentru care împăratul Franz Joseph dorise constuirea promenadei, a fost asasinată la Geneva de un anarhist italian, Luigi Lucheni, muncitor la căile ferate, care a înjunghiat-o cu un cuțit în apropierea portului, de unde urma să se îmbarce împreună cu însoțitoarea sa pentru a pleca la Montreux. În memoria ei, parcul „Lighet” din Buziaș a primit numele ei, devenind parcul Elisabeta. Colonada din parc, ajunsă şi ea în paragină, a fost restaurată anul trecut şi este deja un punct de atracţie pentru turişti.

Festivalul papricaşului şi vinului

În momentul de faţă, staţiunea nu oferă prea multe posibilităţi de agrement, dar caută să atragă un număr cât mai mare de vizitatori şi turişti prin numeroasele târguri şi festivaluri pe care le organizează sau prin amenajarea unor standuri la târgurile de turism. Au loc concursuri în care oaspeţii sunt invitaţi la produse ale gastronomiei tradiţionale, din cămara bunicii, sunt prezentate vechi costume populare din zona Banatului de câmpie, se desfăşoară demonstraţii aviatice, şi se organizează festivaluri de muzică şi baluri. La sfârşitul acestei săptămâni, în 13 şi 14 octombrie, în parcul oraşului are loc cea de-a zecea ediţie a Festivalului papricaşului şi vinului, când diferite reţete de papricaş se pregătesc în peste 50 de ceaune, spre deliciul vizitatorilor.

Astăzi, de la ora 16:00, vizitatorii vor putea asista la mai multe concerte susţinute de Vest Phoenix Cover, Phaser, Stefan şi Ana Maria Colombar, Alexandar Aca Ilic şi Biljana Jevtic, Marinko Kokvic şi orchestra condusă de Misa Mijatocic iar mâine, la ora 13:00 va începe un program folcloric, cu solişti bănăţeni renumiţi şi mai multe ansambluri.

Foto: Dan Buruleanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.