Miracolele naturii din vestul ţării, ignorate de autorităţi FOTO

Miracolele naturii din vestul ţării, ignorate de autorităţi FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-914605009">

Parcurile naţionale şi ariile protejate din Banatul montan, peste 50 la număr, aflate în cea mai mare parte în judeţul Caraş-Severin, sunt cunoscute pentru frumuseţile lor naturale, unele adevărate rarităţi sau chiar unicate.

Munţii Banatului abundă în chei, peşteri, rezervaţii paleontologice sau zone de interes avifaunistic sau peisagistic, dar prea puţine din frumuseţile dăruite de natură sunt valorificate din punct de vedere turistic.

O pădure seculară defrişată

Multe dintre acestea, păduri mai ales, sunt distruse, fie din ignoranţă, fie din interese financiare  tolerate şi încurajate chiar de autorităţi, care invocă „regenerări” şi „amenajamente silvice”. Bunăoară, în Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, o superbă pădure seculară de fag şi frasin a fost ciuntită treptat, iar în final a fost complet rasă pe o suprafaţă de zeci de hectare, deşi pădurile seculare virgine şi cvasivirgine au o deosebită valoare şi trebuie protejate, iar parcurile naţionale ar trebui să fie cel mai sigur mod de a conserva flora şi fauna acestora.

Defrişările au provocat un adevărat dezastru în zonă, căci după fiecare ploaie, şiroaie de noroi se scurg în albiile apelor. Au  dispărut păsările pădurii şi animalele sălbatice care vieţuiau în mijlocul codrilor.

Porţile de Fier, al doilea parc natural al României

Recent, a fost pusă în discuţie posibilitatea ca parcul natural Porţile de Fier, o arie protejată de interes naţional aflată în cea mai mare parte în clisura Dunării şi al doilea parc natural ca întindere din România, care are în componenţa sa 18 rezervaţii cu o suprafaţă de peste 100.000 de hectare, să devină a doua rezervaţie a biosferei din România, după Delta Dunării, un proiect care ar aduce mai multe beneficii comunităţilor locale, cum ar fi dezvoltarea turismului, punerea în valoare a tradiţiilor locale şi desfacerea unor produse specifice zonei, sub sigla rezervaţiei, care ar putea avea un statut din care să fie eliminate restricţiile existente acum şi care nu permit valorificarea excepţionalului potenţial turistic al zonei.

La Baziaş se află una din cele mai preţioase rezervaţii din arealul parcului natural Porţile de Fier, o zonă forestieră care se întinde pe o suprafaţă de 170 de hectare şi tot în extremitatea vestică, la poalele Munţilor Locvei şi la confluenţa Nerei cu Dunărea, pe raza comunei Socol se găseşte aria protejată Balta Nera-Dunăre, un luciu de apă cu numeroase mlaştini, păpurişuri şi stufărişuri, cu o floră şi faună caracteristice zonelor umede, cum ar fi plopul alb, răchita albă şi roşie, stânjenelul galben de baltă şi crinul de baltă, pescăruşul albastru, brotacul verde de copac, vidra de râu sau şarpele lui Esculap.

Arii protejate de interes european

În aria de protecţie specială de interes european Divici-Pojejena, cu o suprafaţă de 497 de  hectare, o zonă cu luciu de apă şi mlaştini, cresc răchita albă şi plopul alb şi trăiesc egreta, cormoranul, lebăda de vară, barza neagră, raţa cârâitoare şi raţa cu cap castaniu, stârcul cenuşiu şi ţestoasa lui Hermann, dar zona seamănă mai degrabă cu un loc sălbatic, fiind lipsită de amenajări turistice. Pe raza comunei Pojejena se află Râpa cu lăstuni din Valea Divici, o zonă de pajişti cu vegetaţie şi abrupturi formate din depozite de loess care oferă condiţii de trai prielnice coloniilor de lăstuni de mal. Nu departe de localitatea Coronini se află Peştera cu apă din Valea Polevii, o rezervaţie naturală de tip speologic care se întinde pe o suprafaţă de peste trei hectare şi în care trăiesc mai multe colonii de lilieci.

Aria protejată Valea Mare, cu multe rarităţi floristice şi diverse specii de animale dintre care unele sunt protejate la nivel european, se întinde pe o suprafaţă de peste o mie de hectare, într-o zonă cu numeroase chei, peşteri, avene şi cursuri de apă, nu departe de oraşul Moldova Nouă, iar zona umedă Ostrov-Moldova Veche este, la rândul ei, o arie de protecţie specială avifaunistică, la fel ca zona umedă Insula Calinovăţ din vestul satului Divici, care este încadrată în regiunea biogeografică europeană, dar în lipsa unor amenajări turistice, aceste minunate locuri atrag prea puţini vizitatori.

Surse foto: expressdebanat.ro, wikipedia.org

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.