Mai multe șanse de supraviețuire pentru turiștii care se rătăcesc pe un munte din vestul țării. În creasta masivului Godeanu a fost montat un refugiu unic în țara noastră. Este vorba de refugiul Scărișoara, care este unul de supraviețuire montană. Acesta a fost realizat din materiale reciclabile, iar suma necesară achiziționării lui, aproximativ 7.000 de euro, a fost oferită de un sponsor care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Refugiul are o formă cu totul inedită, sferică, și poate găzdui până la zece persoane, fiind semnalizat cu balize solare. Spațiul de supraviețuire montană este în alb și roșu, fiind o invenție a cercetătorilor din Harghita și Brașov. Concret, eco-adăpostul este realizat dintr-o structură autoportantă, asamblată din trunchiuri din poliuretan, care se fixează unul lângă altul.
Interesant este faptul că întreaga construcție se poate așeza direct pe sol, astfel că nu necesită fundație, fiind una ecologică, pentru că nu se toarnă beton în zona de munte în care este amplasată. Nici forma sferică nu a fost aleasă întâmplător pentru acest refugiu de supraviețuire, acesta fiind foarte rezistent la vânt.
Refugiul Scărișoara din masivul Godeanu a fost realizat în cadrul programului “Salvamont – România 100, Sărbătorim împreună”. Asamblarea lui s-a făcut, în luna octombrie, de salvamontiștii din Gorj și Hunedoara, ajutați de rangerii parcurilor Retezat și Domogled-Valea Cernei, precum și membri ai Asociației „Prietenii pădurilor”.
“Este un proiect pilot, refugiul a fost donat de către un sponsor încântat de eforturile făcute de salvamontiști pentru un munte mai sigur și cu evenimente cât mai puține. De asemenea , tot în premieră, un alt sponsor asigură dotarea refugiului cu alimente cu termen mare de valabilitate și perisabilitate redusă, acest experiment putând să se extindă, începând de la anul, și la alte refugii de supraviețuire din țară”, a informat Salvamont România.
Refugiul de supraviețuire montantă este situat între vârfurile Scărișoara (2.210 metri) și Micușa (2.162 metri), la granița dintre județele Hunedoara și Gorj, la limita parcurilor naționale Retezat și Domogled – Valea Cernei, în apropierea lacului Scărișoara, pe traseul de creastă, astfel încât să fie observat cu ușurință chiar și pe ceață.
Turiștii care se refugiază în acest adăpost pot și dormi în el, să-și usuce hainele, iar în cazul în care temperaturile sunt foarte scăzute și le este frig, pot și să facă focul în el ca să se încălzească.
În interior sunt afișate și recomandări și o serie de informații utile pentru a supraviețui sau a solicita ajutor.
Vârful plin de mistere
În Masivul Godeanu se află un vârf care atrage turiști ca un magnet, pentru că este învăluit în mister. Vorbim despre Vârful Gugu, denumit și “muntele care se ascunde privirii”, pentru că în anumite ore din zi nu mai poate fi văzut din cauza ceții.
Legendele spun că pe Vârful Gugu și-ar fi făcut sălaș Zamolxe, zeul dacilor, și tocmai de aceea unii pasionați de istorie consideră că acesta este muntele sfânt al dacilor. Turiștii se pot întâlni pe acest traseu și cu căutători de comori care speră să descopere tezaurul ascuns de Decebal. Unele legende spun că Decebal și-ar fi ascuns pe Muntele Gugu o bună parte din comoară, convins fiind că Zamolxe o va proteja.
În anumite momente ale zilei, pe Vârful Gugu are loc un fenomen meteorologic complex care face ca acesta să dispară în ceață. Odată ajunși pe munte, turiștii au parte de o priveliște spectaculoasă formată din blocuri de granit dezagregate și roci prăvălite de climatul aspru ce formează Cracul Peșterii. Această peșteră este considerată ca fiind refugiul lui Zamolxe, în care se petrece un alt fenomen neobișnuit. Din peșteră se poate studia cerul și ziua, nu doar noaptea, și asta pentru că există un fenomen de reflexie al razelor solare, care permite vizualizarea stelelor și ziua, așa cum se poate întâmpla și din fundul unei fântâni.
Nu puțini sunt turiștii care spun că au văzut vârful cum dispare sau explozii de lumină care au țâșnit din munte, care sunt de fapt niște fulgere globulare. Anual, Vârful Gugu este străbătut de turiști din întreaga Europă, care au aflat de fenomenele care se petrec pe munte și, înarmați cu aparate de fotografiat, încearcă să surprindă măcar o parte din ele.
