În județul Timiș au fost realizate, de-a lungul timpului, 339 de biserici de lemn. Din păcate, majoritatea acestor lăcașuri de cult, unice în țară, a dispărut. Astfel, în prezent, mai există doar 26 de biserici de lemn, cele mai multe aflate în zona Făgetului, acestea fiind declarate monumente istorice.
Printre cele mai importante se numără biserica de lemn din Crivina de Sus, care este cea mai veche din Banat, datând din anul 1677. Însă, acest lăcaș de cult se află într-o stare avansată de degradare. În 2013 a fost demarat un proiect intitulat „Biserici înlemnite”, cu scopul salvării acestui monument istoric deosebit.
“Proiectul «Biserici înlemnite» este un proiect care în fapt s-a născut în anul 2013, când în cadrul unui proiect intitulat «Cimitire din Banat», finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, o echipă formată din șapte oameni, arhitecți, peisagiști și antropologi, s-au oprit în cimitirul de la Crivina de Sus, un cimitir foarte frumos, de tip livadă, specific zonei respective, unde, evident, au intrat în contact cu biserica de la Crivina de Sus. Este cea mai veche biserică de lemn, datată printr-o inscripție, din 1677, care era într-o stare foarte avansată de degradare. Cum trei membri din echipă eram deja cadre didactice, predam la Universitatea Politehnica, la Universitatea de Vest, ne-am hotărât să încercăm vară de vară să organizăm acolo un workshop, tabere de vară, practic, studențești, unde să aducem din ce în ce mai mulți oameni care sunt interesați de restaurarea bisericii”, a explicat Diana Belci, din partea Asociației Peisagiștilor Timiș.
Imediat după ce proiectul a fost lansat, biserica de lemn din Crivina de Sus a fost acoperită cu o membrană, care a avut rolul de a o proteja. Asta după ce șindrila a fost dată jos de pe lăcașul de cult. Între timp, mai mulți specialiști au lucrat la proiectul de restaurare al bisericii.
În acest an, s-a reușit și începerea șantierului la Crivina de Sus.
“După cinci ani, acest proiect se află în șantier. A fost un demers foarte lung. Noi, la Crivina de Sus, avem un proiect pilot de resturare, în sensul că lucrăm cu meșteri specializați pe dulgherie, pe lemn, șindrilă lucrată în mod tradițional, pietrari. Deci, toți acești oameni lucrează împreună cu noi, împreună cu studenții, împreună cu voluntari, prin care încercăm să promovăm tipul acesta de meșteșug, care este dispărut. Din păcate, restaurarea de foarte multe ori nu mai are nimic de a face cu tradiția acestor meșteșuguri. Proiectul nostru pornește de la biserica de lemn, dar are foarte multe ramnificații, pentru că am avut peisagiști, antropologi, istorici, arheologi implicați și fiecare a studiat acest patrimoniu foarte complex. De la peisaj, la oameni, la turism, la arhitectură”, a detaliat Diana Belci.
Proiectul de restaurare al bisericii de lemn din Crivina de Sus va fi continuat și prin realizarea unui centru pentru patrimoniu în localitatea timișeană.
“Este o restaurare foarte atipică. Pornind de la un grup de voluntari care au vrut să salveze biserica, care a angrenat tot felul de oameni, până când acum suntem realmente în șantier acolo. Proiectul de restaurare se va continua cu un centru pentru patrimoniu, de valorificare a patrimoniului Crivina de Sus, unde toți oamenii care au fost adunați, toate cunoștințele care au fost adunate de-a lungul acestor ani se vor concretiza într-un centru unde acești oameni să poată să transmită celor din zonă, dar nu numai, cunoștințele pe care le au în acest domeniu”, a explicat Diana Belci.
Peisagistul a atras atenția și asupra faptului că starea patrimoniului din județul Timiș este foarte gravă, în condițiile în care sunt o mulțime de obiective aflate într-o stare avansată de degradare. În acest moment, o parte din echipa care a contribuit la restaurarea bisericii de lemn de la Crivina de Sus lucrează și la un alt proiect intitulat “Ambulanța pentru Monumente Banat”.
“Sunt foarte puține biserici de lemn rămase. Au fost peste 200 la sfârșitul secolului XIX, mai avem 20 și ceva. Cred că este important acest demers pentru că, pe lângă toate evenimentele pe care le creează, pe lângă promovarea turismului, a valorilor care există în zonă, promovează ideea că patrimoniul trebuie să înceapă să fie într-un șantier deschis. Trebuie să începem să lucrăm pe aceste monumente, trebuie să începem să intervenim asupra lor și să le salvăm, pentru că mai avem foarte puțin timp la dispoziție. Adică ele se degradează și la un moment dat va fi imposibil să mai intervenim asupra lor”, a conchis Diana Belci.
