Centenarul la Arad. Rolul uriaş al oraşului de pe malul Mureşului în anul înfăptuirii Marii Uniri FOTO

Aradul a fost oraşul care a jucat, în anul 1918, un rol decisiv în înfăptuirea Marii Uniri. În casa lui Ştefan Cicio-Pop a funcţionat, din 2 noiembrie, Consiliul Naţional Român Central, care şi-a asumat atât un rol politic cât şi administrativ pentru Transilvania şi Banat. Tot la Arad apărea ziarul “Românul”, cotidian al Partidului Național Român care îşi stabilise sediul la Arad, și alte ziare care militau pentru desăvârșirea statului național român.

În 9 noiembrie, Vasile Goldiş a trimis guvernului maghiar o notă diplomatică prin care solicita preluarea deplinei puteri de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în teritoriile fostului regat maghiar, iar în 13 şi 14 noiembrie, o delegaţie maghiară condusă de ministrul naţionalităţilor, Oszkár Jászi, s-a întâlnit în clădirea sediului fostului comitat cu reprezentanţii C.N.R.C., susţinuţi de Iuliu Maniu. Tratativele au eşuat, deoarece Ungaria dorea constituirea unei republici ungare în granițele regatului medieval, iar delegaţia maghiară a refuzat să accepte „totala despărţire” a românilor de Ungaria, aşa cum decisese delegaţia română.

În 15 noiembrie, Vasile Goldiş a susţinut convocarea unei adunări reprezentative la Alba Iulia, care să decidă unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Regatul României. Arădeanul Ioan Suciu s-a ocupat de pregătirea și organizarea adunării de la Alba Iulia, reuşind ca, în doar 11 zile, să asigure participarea delegaţilor care aveau să valideze actul unirii, susţinuţi de cei peste 100.000 de români care au fost prezenţi la marea adunare.

13-15 noiembrie, „centrul evenimentelor sărbătoreşti” la Arad

Municipalitatea arădeană a decis ca „centrul evenimentelor sărbătoreşti” ale oraşului să fie între 13 şi 15 noiembrie, zilele în care negocierile purtate cu delegaţia maghiară nu au ajuns la nici un rezultat. Piaţeta din faţa Palatului Administrativ a fost pavoazată cu ghirlande tricolore care vor decora întreg centrul, din Piaţa Boul Roşu până la gară, iar în după-amiaza zilei de 13 noiembrie a fost dezvelită o plachetă amplasată de preşedintele consiliului judeţean pe clădirea fostei prefecturi, în care se menţionează tratativele româno-maghiare care au avut loc aici.

O placă cu un conţinut asemănător, chiar mai explicit, există deja pe clădire, doar că în cea veche este menţionat numai numele lui Iuliu Maniu, nu şi cel al lui Cionca. În aceeaşi zi s-a lansat volumul „Arad. Antecamera României Mari”, semnat de doi angajaţi ai consiliului judeţean.

Primarul a decis că merită cea mai înaltă distincţie a oraşului

În 14 noiembrie, au fost acordate mai multe distincţii, după cum a stabilit Comisia Centenar a Aradului, alcătuită din primar, preşedintele consiliului judeţean, directori ai instituţiilor de cultură şi istorici locali. S-au acordat medalii „Centenar” tuturor aleşilor şi reprezentanţilor guvernului începând din 1990 şi ordinul „Centenar” tuturor primarilor din judeţ.

A fost decernat, de asemenea, Colanul „Centenar”, cel mai emoţionant moment fiind acela în care Iustin Cionca a înmânat cea mai înaltă distincţie a oraşului primarului Falcă, probabil în semn de preţuire pentru incapacitatea de a ridica măcar un monument reprezentativ spre cinstirea memoriei celor care, acum un veac, au avut un rol hotărâtor în înfăptuirea Marii Uniri.

Monumentul, „o datorie a Aradului”

Mult trâmbiţatul monument al Unirii, comandat în urmă cu mai bine de 11 ani, nu a mai ajuns la Arad.  Vina este, desigur, una colectivă, aducerea monumentului a fost blocată de un şir de procese între Ministerul Culturii şi autorul lucrării, Florin Codre, în final ministerul s-a spălat pe mâini de promisiunile făcute în acest an şi a sugerat strângerea de donaţii pentru ridicarea monumentului, pasând această sarcină către Asociaţia pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri la Arad, dar şi primarul Falcă a avut o contribuţie hotărâtoare la acest eşec, refuzând să se achite de obligaţiile asumate prin hotărâre de consiliu local pentru realizarea infrastructurii monumentului şi făcând propuneri inoportune de amplasare a acestuia, care au scandalizat oraşul.

Falcă spune acum că a făcut „tot ceea ce a fost omeneşte posibil” ca monumentul Marii Uniri să fie instalat la Arad, dar cum eforturile sale au fost compromise, a preluat iniţiativa şi a decis, cu de la el putere, ca arădenii să aibă, de sărbătoarea Centenarului, un „monument local” realizat în timp record graţie lui, primarului, după ce tocmai a descoperit că „realizarea acestui monument este o datorie a Aradului” şi şi-a amintit de „contribuţia arădeană la Marea Unire”.

A apelat, aşadar, la profesorii şi elevii Colegiului de Arte „Sabin Drăgoi”, cărora le revine sarcina de a executa un grup statuar, „o lucrare de artă tridimensională”, intitulată „Arad 1918”, sau un „mobilier urban”, cum îl numeşte arhitectul-şef al oraşului.

Acesta va fi aşezat pe bulevard, într-un loc ales tot de el, primarul, respectiv scuarul aflat pe trotuarul din faţa fostului cinematograf „Dacia”.

Dorinţa lui Falcă a primit girul consilierilor locali şi lucrările pentru amplasarea acestuia au început în mare viteză. Potrivit explicaţiilor date de Falcă, „cuvântul Dacia, în Arad, este legat de fostul cinematograf omonim, acesta este unul dintre argumentele pentru care a fost ales amplasamentul grupului statuar în acest loc… Scuarul va primi la final denumirea Dacia”. Asta chiar dacă fostul cinematograf este acum o biserică penticostală, antica Dacie e identificată cu România mai ales de ideologia naţionalist-comunistă, iar localul din spatele monumentului se numeşte „Milano”.

Elevii şi profesorii care au salvat onoarea oraşului

În 15 noiembrie au fost prezentate machetele grupului statuar de către profesorii şi elevii Colegiului de Arte. Grupul statuar, care va fi realizat din fier, este alcătuit din trei porţi metalice prin care trec trei oameni, uniţi prin harta României care stă la baza postamentului. Falcă promite o inaugurare cu mare fast, în 30 noiembrie, a monumentului pe care şi-l atribuie, căci aşa cum singur se laudă, „atunci când există voinţă, lucrurile sunt realizabile”. Monument datorat celor care au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a salva onoarea oraşului, călcată în picioare de cei care îl conduc.

Surse foto: aradon.ro, specialarad.ro, livearad.ro, aradcityguide.ro