Asociaţia Culturală de Educaţie prin Artă lansează, cu prilejul Centenarului Marii Uniri, o serie de evenimente sub genericul „Mă vezi? 1918 într-o altă lumină”, a căror desfăşurare a început la sfârşitul lunii octombrie şi se va încheia în 13 noiembrie.
Proiectul are în vedere iluminarea arhitecturală a zece clădiri emblematice din şase oraşe, a căror istorie e strâns legată de momentul Marii Uniri şi de momente din veacul care a trecut.
Una din clădirile alese pentru acest proiect este casa lui Ştefan Cicio-Pop din Arad, aflată la numărul 3 pe strada care astăzi poartă numele omului politic a cărui contribuţie la reuşita Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia şi la înfăptuirea Unirii a fost hotărâtoare. În casa juristului şi omului politic arădean, membru al Partidului Naţional Român, a funcţionat Consiliul Naţional Român Central al cărui preşedinte a fost, şi care avea menirea de a coordona viaţa politică a Ardealului şi a Banatului.
Tot din această casă a fost lansată şi „Chemarea” pentru istorica adunare de la Alba Iulia. Clădirea este în prezent monument istoric, însă doar cu numele. În anii care au trecut după alungarea urmaşilor lui Cicio-Pop şi naţionalizarea imobilului, la care s-au adăugat cei petrecuţi prin tribunale pentru redobândirea lui de către moştenitorul de drept, casa a fost neglijată, ba chiar prădată de tot ce se putea, timpul şi-a spus cuvîntul şi a ajuns aproape o ruină. După ce a redobândit-o în instanţă, nepotul lui Ştefan Cicio-Pop nu a primit nici un sprijin din partea municipalităţii pentru a repara stricăciunile din vremea comuniştilor şi a urmaşilor lor, ba chiar a fost ameninţat cu sancţiuni de conducerea primăriei, care tratează cu o revoltătoare nepăsare importanţa acestei clădiri pentru patrimoniul oraşului şi refuză să se implice în salvarea şi punerea ei în valoare.
Semnificaţia casei cu un singur nivel, construită în stil eclectic, un adevărat simbol al oraşului şi nu numai, va fi pusă în evidenţă în 12 noiembrie, într-un spectacol vizual şi sonor care va dura în jur de 15 minute.
Clădirea va fi iluminată şi va fi făcută o originală prezentare audio a acesteia şi a istoriei sale, cu multe amănunte necunoscute sau uitate. Pentru cei care nu vor putea fi prezenţi la faţa locului, evenimentele vor fi transmise live pe platforma online „Mă vezi? 1918 într-o altă lumină”, pentru a putea fi urmărite din orice colţ al lumii. Spectacolul va fi reluat de mai multe ori în seara respectivei zile, pentru toate monumentele incluse în program. „Scopul acestei manifestări este să repoziţioneze toate aceste edificii, unele aflate în stare de degradare, în mentalul colectiv, şi să tragă un semnal de alarmă asupra stării în care acestea se află” spune Eugen Lumezianu, preşedintele Asociaţiei pentru Educaţia prin Artă.
Clădirile selectate pentru acest proiect, considerate a fi simboluri naţionale, alături de care stă şi casa omului politic arădean, sunt Ateneul Român şi Academia Română, Grădina de Vară Capitol din Bucureşti – un simbol al vieţii artistice bucureştene din anii interbelici, Palatul Regal, Palatul Cantacuzino în care este amenajat Muzeul Enescu, Cazinoul din Constanţa, o bijuterie arhitectonică lăsată în paragină, Muzeul Unirii din Iaşi, Muzeul Memorial Sighet şi Catedrala Încoronării din Alba Iulia.
Surse foto: specialarad.ro, aradcityguide.ro, Complexul Muzeal Arad
