Minunățiile mai puțin cunoscute din Parcul Național Retezat FOTO

Minunățiile mai puțin cunoscute din Parcul Național Retezat FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1085361941">

Parcul Naţional Retezat, o arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional care are o suprafaţă de peste 38.000 de hectare şi se află în masivul Retezat-Godeanu, este o destinaţie de vis pentru amatorii de drumeţii, atât vara cât pe timp de iarnă, iar numărul care doresc să evadeze câteva zile într-un splendid colţ al naturii este în continuă creştere.

Un masiv montan grandios

Parcul, aflat în partea de sud-vest a judeţului Hunedoara, a fost înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul grădinii botanice din Cluj şi cel care a încercat, fără succes însă, să amenajeze o grădină similară şi în Parcul Rozelor din Timişoara, împreună cu reputatul speolog şi biolog Emil Racoviţă, iar din 1979 a fost recunoscut şi ca o rezervaţie a biosferei.

Retezatul, unul din cele mai grandioase şi spectaculoase masive montane din Munţii Carpaţi, se evidenţiază prin mai mult de 20 de creste alpine care trec de 2.000 de metri şi prin cele peste 80 de lacuri glaciare, dar şi printr-o remarcabilă biodiversitate. Se întâlnesc aici întinse păduri de fag de diferite specii, păduri şi tufărişuri alpine, pajişti alpine şi subalpine, iar întreaga zonă este populată de o bogată faună, din care nu lipsesc ursul carpatin, lupul, râsul, capra neagră, pisica sălbatică, cocoşul de munte şi acvila de munte, barza neagră sau şoimul călător, multe specii fiind protejate de lege.

Unicate în rezervaţia Retezat

În rezervaţia din Retezat se află lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din România, lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din ţară, sau Peştera cu Corali, unică în România prin frumuseţea ei. Peştera se află în Valea Scorotei din Munţii Vâlcan, nu departe de localitatea Cîmpul lui Neag, la o altitudine de 1000 de metri, şi are o lungime de 83 de metri şi o diferenţă de nivel de 110 metri. Intrarea în peşteră se face printr-o galerie înaltă de doi până la patru metri, cu o lăţime care variază între cinci şi opt metri dar se îngustrază în punctul numit „Altarul”, aflat la un metru de la intrare.

Dincolo de jumătatea ei se află Sala cu Coralite, o galerie de 30 de metri, cu înălţimi care ating şapte metri, unde se pot vedea urme de stalactite, draperii, cruste, fascinante forme de coralite şi clusterite de diferite culori, de la alb translucid până la roşu-maroniu. Descoperită în 1970 de un grup de speologi, peştera a fost cercetată un an mai târziu, iar apoi a fost declarată rezervaţie naturală de tip speologic, pentru minunatele formaţiuni naturale din interiorul ei.

Ctitorii cneziale din Evul Mediu

În localităţile din vecinătatea parcului se află numeroase biserici, cetăţi sau castele, unele păstrate din Evul Mediu, multe fiind, la rândul lor, monumente istorice cu valoare de unicat. În marginea satului Suseni, care aparţine de comuna Râu de Mori, se află o biserică de piatră cu turnul fortificat, în interiorul căreia se mai pot vedea urme ale vechii picturi medievale. Ea a fost  ridicată de puternica familie nobiliară română a cnezilor Cândea în secolul al XIV-lea, care, pentru a-şi păstra privilegiile, au fost nevoiţi să se maghiarizeze, luându-şi numele de Kendeffy. Tot ei au fost cei care au construit, pe un vârf de stâncă, cetatea Colţ, cea mai puternică cetate cnezială din Transilvania, ale cărei ruine se mai pot vedea şi astăzi.

O veche biserică de piatră construită în secolul al XV-lea de aceeaşi cnezi Cândea se află şi în comuna Râu de Mori, unde se mai văd şi ruinele curţii nobiliare care a aparţinut familiei. Tot din secolul al XV-lea datează şi curtea cnezilor Cândreş din Sălaşu de Sus, ale cărei ruine se află pe lista monumentelor istorice. Aceasta a fost construită pe locul în care se afla un turn de fortificaţie mai vechi care apăra satul, după ce familia construise în apropiere o cetate. Cetatea medievală ridicată de cnezii din Sălaşu de Sus, din care se mai păstrează ruinele unui donjon, se află în satul Mălăieşti.

Surse foto: wikipedia.org, romanianmonastries.org, ziare.com, cultural.bzi.ro, dozadebine.ro, evenimenteoradea.ro, gandul.info, bandarosie.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.