Acasă Ştiri POVEŞTILE CENTENARULUI Drumul Unirii, reconstituit de bănăţeni patrioţi GALERIE FOTO

POVEŞTILE CENTENARULUI Drumul Unirii, reconstituit de bănăţeni patrioţi GALERIE FOTO

dec. 1, 2018

În toamna anului 1918, şi românii din Banat au susţinut Unirea cu patria-mamă, iar provincia s-a confruntat cu mari frământări, ea fiind revendicată deopotrivă de maghiari şi de sârbi. Maghiarii doreau înființarea unei republici bănățene autonome controlată de guvernul maghiar, iar armata sârbă ocupase Banatul pentru a pune viitoarea conferinţă de pace în faţa unui fapt împlinit, în vederea alipirii întregii provincii la Regatul Sârbo-Croato-Sloven.

Românii bănăţeni, susţinători ai Marii Uniri

Cu toate piedicile puse de armata de ocupaţie sârbă, şi în Timiș au avut loc alegeri pentru desemnarea delegaţilor care aveau să participe la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie, unde şi bănăţenii aveau să-şi facă cunoscută voinţa de unire cu Regatul României. Mai multe trenuri speciale au fost organizate pentru transportul delegaţilor şi al altor timişeni care doreau să participe la adunare, iar cei 182 de delegaţi care reprezentau Timişul au votat pentru unirea cu România.

Din nou la Alba Iulia, după un veac

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a iniţiat un proiect intitulat „Centenar bănăţean – Călătoria către Unire”, prin care doreşte să aducă în prim plan întâmplări şi mărturii ale locuitorilor actualului judeţ Timiş în preajma Unirii, din rândul cărora s-au ales participanţii bănăţeni la Alba Iulia. Primul eveniment al acestui proiect a fost reconstituirea drumului parcurs cu trenul de delegaţii bănăţeni în preajma zilei de 1 Decembrie 1918 către Alba Iulia, pentru a valida actul Unirii şi pentru a fi împreună cu fraţii lor care s-au adunat pe Câmpia Libertăţii pentru a susţine înfăptuirea României Mari.

Credenţionalele bănăţenilor au ajuns la Timişoara

Încă din primăvara acestui an, dr. Victor Bunoiu, consilier în cadrul Direcţiei de Cultură, a solicitat Muzeului Naţional Alba Iulia credenţionalele din Banat, acele acte de reprezentare parafate cu sigiliul comunei şi purtând numeroase semnături, care au fost încredinţate delegaţilor aleşi în cercurile electorale pentru a participa la marea adunare de la Alba Iulia. Credenţionalele tipizate, cu formule standard, nu au ajuns în toate localităţile, aşa încât o parte din ele, cum ar fi cele de la Crivina de Sus, Povergina, Coştei şi multe alte localităţi sunt scrise de mână, conţinutul acestora fiind extrem de emoţionant.

Au fost identificate 42 de credenţionale pentru delegaţii aleşi de comunităţi – câte cinci pentru fiecare circumscripţie electorală – eliberate de comune şi oraşe din fostele comitate, aflate astăzi în judeţul Timiş. Din cei 321 de delegaţi bănăţeni care au ajuns la Alba Iulia, 182 erau din Timiş şi Torontal, dar foarte mulţi bănăţeni au dorit să fie prezenţi la istoricul eveniment, din Timiş fiind cunoscute numele a 661 de participanţi care s-au aflat printre cei 100.000 de români prezenţi la Alba Iulia. Conţinutul unor credenţionale a fost publicat în cărţi de specialitate care tratează Marea Unire din 1918, dar cele mai multe au fost uitate de-a lungul anilor de localităţile care le-au emis, ele fiind păstrate la Muzeul din Alba Iulia. Alături de delegaţii aleşi de comunitate, au plecat la Alba Iulia delegaţii de drept – protopopi, reprezentanţi ai bisericii greco-catolice, ai presei, cei care reprezentau reuniuni culturale, meseriaşi şi comercianţi, învăţători ortodocşi şi greco-catolici, gărzile naţionale române şi secţiunea română a Partidului Social-Democrat, alături de numeroşi alţi localnici, din 252 de localităţi de pe cuprinsul întregului Banat istoric.

Bunicii şi străbunicii, descoperiţi în credenţionale

„E foarte emoţionant să-şi recunoşti bunicii sau străbunicii în aceste credenţionale, toţi participanţii vor fi făcuţi cetăţeni de onoare post-mortem în localităţile respective iar acum, în ceas aniversar, mulţi localnici vor pleca la Alba Iulia, la fel ca în 1918” spune Victor Bunoiu, iniţiatorul acestui proiect. „Cópii ale credenţionalelor de la Alba Iulia vor fi înmânate şi localităţilor care le-au emis în urmă cu un veac pentru delegaţii aleşi să voteze unirea”, a precizat el.

„Bărbaţi de încredere” care au reprezentat comunele din cercul electoral Rittberg (Vigvár) s-au adunat în comuna centrală Buziaş în 13/26 noiembrie, unde s-a ţinut o conferinţă „amăsurat decisului – Consiliului Central Naţional Român din Arad de datul 2/15 noiembrie 1918”, după care cei 350 de alegători au ales biroul şi cei cinci delegaţi care aveau să reprezinte cercul electoral la „Marea Adunare Naţională Română, ce se va ţinea Duminecă, în 18 Novembrie st.v./1 Decembrie st. N. 1918 la Alba Iulia”.

Aceştia au fost împuterniciţi cu un credenţional tipizat în care se specifica: „ … sus-numiţii delegaţi sunt prin aceasta autorizaţi a lua parte cu vot decisiv la Marea Adunare Naţională Română ce se va convoca prin Consiliul Central Naţional Român, în numele tuturor Românilor din acest cerc electoral şi la alte Mari Adunări Naţionale Române, cari eventual o să mai fie convocate în decursul anului acestuia ori în anul următor şi a contribui cu votul lor la deciderea asupra sorţii viitoare a neamului românesc din Transilvania, Ungaria şi Bănatul Timişan”. Acelaşi conţinut îl au credenţionalul din cercul electoral al Timiş-Recaşului, dat în 25 noiembrie 1918 la Topolovăţu Mare, precum şi alte credenţionale tipizate.

Gânduri pentru „România mare şi tare”

Extrem de grăitoare pentru starea de spirit a românilor de acum un veac sunt şi declaraţiile date de mai multe comune timişene. Sfatul naţional român din Beba Veche, „cea mai nordică extremitate românească a comitatului Torontal, noi cari aici lângă ţărmul Tisei secole dearândul am fost straje neadormită a întregului neam românesc, noi cari în învălmăşagul acesta de popoară, ca fii credincioşi neamului nostru, am simţit mai grozav tirănia dominaţiunei străine, noi din cuibul nostru: Beba Veche, unde ne zac îngropaţi şi moşii şi părinţii noştri, morţi cu dorul unui vis neîmplinit, trimitem azi, când la Alba Iulia aleargă tot românul de bine, măritei noastre adunări naţionale, salutul nostru frăţesc!… iar pe delegaţii noştri… îi împuternicim, caʹn faţa întregei noastre adunări naţionale să fie rostitorii înflăcăraţi ai adevăratelor noastre sentimente româneşti, să aderezeʹn numele nostru la toate hotărârile adunării naţionale, luate pentru asigurarea binelui şi fericirei trainice, a neamului românesc de pretutindeni şi să roage pe conducătorii mari ai neamului nostru, ca atunci când se va pecetlui soartea neamului românesc să nu-şi uite nici de cea mai expusă comună românească, de comuna Beba veche şi pe locuitorii ei scăpându-i de sub jugul oricărei dominaţiuni străine să-i încorporeze la neamul românesc. Trăiască adunarea naţională! Trăiască vrednici conducători ai neamului românesc.”

În 27 noiembrie, locuitorii români greco-catolici din Budinţ s-au adresat „Magnificului Domn Dr. Ştefan C. Pop, Prezident la Marele Sfat al Naţiunii Române din Ungaria şi Transilvania”, când românii aveau să hotărască-şi hotărască soarta. „ … însufleţiţi la culme, trimitem căldurosul nostru salut adunărei naţionale, declarând sus şi tare, că ne alipim cu tot sufletul de hotărârile ce le va aduce acolo! De-acum par şterse pe veci lacrimile poetului român, care mai ieri-alaltăieri cânta cu duioşie: «Avem un vis neîmplinit:/Copil al suferinţei,/De dorul lui ne-au repausat/Şi moşii şi părinţii»! Fie lăudat Dumnezeul popoarelor, pentru că ne-a învrednicit să ajungem astăz întruparea visului acestui neam de mare nume! Preamărită fie amintirea eroilor martiri ai neamului nostru, din a căror sânge curat a încolţit şi iată creşte grabnic fericirea «Românimei»!! Femeile române greco-catolice din localitate au trimis şi ele un călduros salut românilor întruniţi la Alba Iulia, arătând însufleţirea din sufletul femeii române bănăţene, „când sʹau rumpt lanţul sclăviei poporului românesc… pentru a croi o altă soartă poporului” şi susţinerea pentru toate hotărârile adunării, „menită a fi epocală în istoria poporului românesc”, încheind cu câteva versuri: „Limba şi naţiunea/Jur pe Dumnezeu,/Nu mi-o schimb cu lumea,/Că-s română eu!”. Şi românii din Ohaba Forgaci au consemnat într-un înscris: „Dorim sus şi tare o naţiune, o religiune română şi un stăpân unindu-ne în toate formele ca să putem fi în România mare şi tare”.

La Coştei, „o comună curat românească”, s-a adunat în 28 noiembrie un număr foarte mare de locuitori, la casa comunală, pentru a alege delegatul comunei la Alba Iulia. Potrivit protocolului încheiat, adunarea a fost deschisă „printr-o cuvântare acomodată şi inspirată de duh naţional” şi s-a ales un birou alcătuit din „bărbaţi de încredere” pentru „a compune mandatul” şi a-l autentifica. „În unanimitate şi mare însufleţire”, preotul Eugen Sudreşian a fost ales să reprezinte comuna dar s-a păstrat şi credenţionalul scris de mână, încredinţat lui Vasilie Mureşan, pentru a reprezenta comuna în cazul în care preotul Eugen Sudreşian ar fi împiedicat să participe la adunare.

Unirea în gazeta lugojeană „Drapelul”

Delegaţii bănăţeni au întâmpinat, în 1918, mari greutăţi în drumul lor spre Marea Adunare Naţională, mai ales din cauza piedicilor puse de armata de ocupaţie sârbă, consemnate de presa vremii. Ziarul naţional-politic „Drapelul”, fondat de ilustrul gazetar Valeriu Branişte la Lugoj, care funcţiona fără întrerupere din anul 1901, scria că primii delegaţi, în frunte cu episcopul dr. V.T. Frenţiu, care plecaseră spre Alba Iulia încă de miercuri seara au avut neplăceri pe drum, iar în urma demersurilor către comandamentul trupelor de ocupaţie din Lugoj, s-a admis plecarea acestora „dar numai în număr limitat” şi s-au pus la dispoziţie 60 de certificate de voiaj pentru delegaţii oficiali.

În aceeaşi relatare se menţiona că cei din părţile sudice ale Banatului ar fi întâmpinat mari greutăţi la Timişoara, dar cam o mie de delegaţi din părţile bănăţene se aflau în drum spre Alba Iulia, din Timişoara şi Arad fiind avizate trenuri speciale de către direcţia de mişcare a căilor ferate. În 30 noiembrie, ziua dinaintea Marii Adunări, în care „pe lângă independenţa şi libertatea naţională se va proclama şi unitatea politică a tuturor Românilor”, ziarul amintea de Basarabia, „ruptă de nesaţul rusesc înainte de aceasta cu o sută şi mai bine de ani din corpul sângerând al glorioasei Moldove”, prima provincie care, în 1918, a proclamat unirea cu Regatul României, şi de Bucovina, „frumoasa grădină a lui Ştefan cel Mare”, care a hotărât, la rândul ei, unirea cu ţara-mamă. „Acum e rândul Ardealului şi al Bănatului românesc să încheie opera unităţii naţionale, tot din voinţa liberă şi hotărârea obştească a poporului român… să proclame mai întâiu libertatea şi independenţa sa naţională, să stabilească directivele propriei sale ocârmuiri” şi apoi „să încoroneze opera prin decretarea unităţii naţionale ca supremul principiu al independenţii şi libertăţii întregei naţiuni româneşti” stabilind condiţiile acestei uniri, căci „rezultatele desvoltării separate politice nu se pot şterge de azi pe mâine… armatele Regelui Ferdinand nu vin spre a ne îngloba cu forţa în Regatul român… cu atât mai puţin voim noi să dictăm Regatului român condiţiile între cari are să se dezvoalte în viitor”. Se sublinia că armata română avea să garanteze şi concetăţenilor de altă limbă şi lege „deplina libertate a manifestării voinţii”.

Delegaţia timişeană, din nou la Alba Iulia

Comunele pentru care s-au găsit actele au fost rugate ca şi acum, la împlinirea unui veac de la istoricul act, să-şi desemneze reprezentanţi pentru reconstituirea traseului făcut de înaintaşii lor. În 28 noiembrie, 100 de timişeni – un număr simbolic pentru aniversarea Centenarului – au plecat la Alba Iulia, cu trenul, pe drumul de acum o sută de ani. Au fost reprezentate 20 de comune şi oraşe ale judeţului, delegaţia a fost alcătuită din primari, viceprimari, preoţi, reprezentanţi ai Asociaţiei Cultul Eroilor şi ai cadrelor militare, şase soldaţi din Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal” din Timişoara, istorici, muzeografi, ghizi turistici, profesori şi mai mulţi localnici.

Îmbrăcaţi în costume populare, cu steagurile României, tricolorul pe piept şi având asupra lor credenţionalele anului 2018, timişenii au ajuns la Alba Iulia şi s-a îndreptat, în coloană, spre Sala Unirii.

În istorica încăpere, au fost întâmpinaţi de autorităţile locale şi de Garda Naţională Română a Muzeului Unirii, primind urările de bun venit. Istoricul timişorean Vasile Râmneanţu a citit un mesaj al delegaţiei şi a făcut o scurtă prezentare a evenimentelor care au avut loc în Banat în urmă cu un veac, arătând că şi acum, prezenţa timişenilor la Alba Iulia este o reiterare menită să evidenţieze ataşamentul lor faţă de hotărârile luate în 1918. Totodată, s-a dat citire tuturor credenţionalelor date delegaţilor de acum, iar acestea au fost încredinţate reprezentanţilor autorităţilor locale, urmând să fie arhivate la muzeu. Timişenii prezenţi la Alba Iulia au vizitat cetatea Alba Carolina şi muzeele, insoţiţi de ghizi locali.

„Am avut parte de o primire foarte bună, toţi cei care au făcut parte din delegaţie au fost încântaţi şi onoraţi să participe la reconstituirea acestui drum” spune, plăcut impresionat, Victor Bunoiu, după reîntoarcerea la Timişoara. „Noi am fost prima delegaţie mare care a ajuns în aceste zile la Alba Iulia şi în Sala Unirii, pentru a marca Centenarul”, a adăugat organizatorul acestei emoţionante rememorări.

Proiectul va avea şi o a doua parte, dedicată delegaţilor bănăţeni din 2018, care va avea un caracter itinerant şi se va desfăşura anul viitor în localităţile importante care au avut delegaţi în 1918, căci actul Unirii, Centenarul bănăţean, cu particularităţile sale, nu s-a finalizat la 1 decembrie 1918, ci include şi alte evenimente importante, desfăşurate în cursul anului 1919.