Anul 2018 nu a fost deloc unul extraordinar pentru infrastructura rutieră din zona de vest a României, dar nici pentru cea din Timişoara. E drept, putea fi şi mai rău, câţiva kilometri buni de autostradă se apropie de finalizare, problema stabilirii constructorului centurii sud de ocolire a Timişoarei a fost finalizată şi în 2019 ar trebui să înceapă lucrările. Tot pentru acest an este prevăzută şi demararea altor două lucrări importante pentru Timişoara, aici ne referim la extinderea la patru benzi a singurului drum de acces de bun simţ care face legătura cu autostrada A1, cel prin Dumbrăviţa şi Giarmata, dar şi de lăţirea la patru benzi a drumului de acces spre aeroport. Aşadar, viitorul sună bine, măcar mai bine decât trecutul recent.
Cu autostrada la 90%
Visul cel mare al timişorenilor de a merge spre vestul Europei pe autostradă s-a rezolvat. De câţiva ani aceasta e gata, te urci la Giarmata şi te dai jos la Viena. Lejer, în condiţii decente. Acum rămâne de rezolvat problema circulaţiei pe un astfel de drum şi spre est. Speranţe au fost, chiar dacă parţial, din păcate speranţe au rămas. Autostrada Lugoj – Deva avansează în ritm de melc: pentru câteva zeci de kilometri, mare parte în teren relativ plat, se lucrează de ani buni. Guvernanţii au vrut să se laude cu finalizarea loturilor 3 și 4 din autostrada Lugoj – Deva încă de 1 decembrie, realitatea din teren a arătat că nu se poate. Anul s-a încheiat fără acei 44 de kilometri noi de autostradă în plus pe obrazul infrastructurii rutiere româneşti. Şefii s-au certat între ei, s-au ameninţat cu demiterea, muncitorii au fost cei care au tras tare, dar degeaba.
La lotul 3, constructorul spaniol Comsa nu a fost de acord cu lucrările suplimentare gratuite pe care CNAIR a vrut să le impună şi părţile s-au „supărat între ele”. În vară totul s-a oprit, CNAIR a vrut nod suplimentar la Holdea, că doar a decis ca tunelurile de pe lotul 2, precedentul, să nu se mai facă deocamdată, şi aşa nu ai cum să urci pe lotul 3.
Constructorul nu a acceptat să plătească el aceste lucrări suplimentare şi totul s-a oprit. Până la urmă blocajul s-a rezolvat şi lucrările au fost reluate, dar prea târziu pentru ca şantierul să fie închis în 2018. S-a ajuns la peste 90 la sută din total finalizat, acum avem şi nod la Holdea, în urmă cu câteva zile s-a decis cum se va face şi accesul pe acesta pe un drum de legătură de câteva sute de metri, dar licitat separat, ceea ce înseamnă o nouă întârziere.
„Sora”, lotul 4, a suferit profund anii trecuţi, iar rănile s-au vindecat greu. Totul a început bine, constructorul român UMB a fost serios, s-a pus să facă treaba, după care au apărut problemele. Ba un cimitir care nu era în niciun proiect, ba o haldă de steril nedescoperită după ce consultantul a făcut „teren” stând la căldură în birouri, ba o familie de castori, ba o peşteră cu lilieci despre care nici localnicii nu au ştiut să fi existat acolo. Şi când toate s-au rezolvat şi şefii de la Bucureşti decretau că totul se termină cu bine de anul ăsta, terenul a luat-o la vale… chiar la dealul cu lilieci. Se demarează lucrări suplimentare şi anul se termină tot cu puţin peste 90 la sută. Anul viitor, până în vară, vom avea alţi 44 de kilometri deschişi circulaţiei pe A1. Mai rămân de făcut tunelurile pentru urşi de pe lotul 2, o operaţiune care e un fel de nebuloasă şi despre care nimeni nu ştie când se va putea realiza.
Dezvoltare în forță
Timişoara a avut puţine reuşite în domeniul infrastructurii rutiere. Pe listă putem pune doar deschiderea pasajului Popa Şapcă şi a străzii cu acelaşi nume, una „udată” din belşug cu şampanie şi auto-urări de glorie din partea edilului Nicolae Robu. Dacă pasajul în sine s-a remarcat după ce a devenit un fel de rampă de lansare în sus pentru automobilele care îl traversează (situaţie cârpită până la lansarea oficială), strada cu acelaşi nume care urmează s-a remarcat prin celebrele trotuare minuscule pe care pietonii şi bicicliştii trebuie să se împingă şi să se calce pe picioare/anvelope pe ceea ce a fost numit „shared space” și care în anumite locuri are mai puțin de un metru lățime.
Un alt pas înainte a fost semnarea contractului de proiectare şi execuţie pentru centura sud de ocolire a Timişoarei. Tirrena Scavi a câștigat în primăvară licitaţia, dar demararea procedurii a fost blocată de contestaţii lansate de firme care au concurat pentru acelaşi contract. Trece şi toamna şi doar atunci se termină toate procesele, iar preşedintele CJT, Călin Dobra profită de moment şi instituţia pe care o conduce, aflată într-o intensă campanie „promo”, organizează o semnare cu presă şi fotografii pentru contractul care va scoate camioanele de pe bulevardele Timişoarei. Începerea lucrărilor este aşteptată pentru vara anului ce tocmai a început.
2019 va mai aduce două investiţii importante pentru oraş, aici vorbim de demararea lucrărilor de extindere a drumurilor judeţene care asigură legătura dintre Timişoara şi A1, prin Dumbrăviţa şi Giarmata, și accesul spre aeroportul Timişoara, Ambele în administrarea CJ Timiş, cu bani europeni.
