Schimbări la Muntele Mic. Iubitorii sporturilor de iarnă au parte de noi atracții în stațiunea bănățeană

Înainte de deschiderea noului sezon de schi, în stațiunea montană Muntele Mic, una dintre cele mai importante atracții turistice din vestul țării, s-au făcut noi investiții, cu scopul atragerii a cât mai mulți turiști.

Cea mai recentă investiție a fost realizată astfel încât iubitorii sporturilor de iarnă să petreacă cât mai mult timp pe pârtie. Prin urmare, Muntele Mic a devenit, începând cu luna decembrie, și o destinație atractivă pentru schiatul pe nocturnă, cu cei cinci kilometrii de pârtii iluminate artificial. Astfel, pe lângă Nordica și Borlova 1, din acest sezon și pârtia Vălsanul oferă posibilitatea turiștilor să schieze până târziu.

Din păcate, nu va exista nici în acest sezon de schi un skipass comun pentru toate instalațiile. Ca o noutate, localnicii comunei Turnu Ruieni vor avea gratuitate pe Pârtia Borlova, după un nou acord semnat între Muntele Mic Superschi și Primăria Turnu Ruieni, reprezentată de primar. De asemenea, Teleschi Borlova și Telescaun Isai vor avea cartele comune ale Domeniului Schiabil Muntele Mic, care a fost înființat acum doi ani la inițiativa administratorilor de pârtii Borlova, Felix, Isai și Nordica și ai Primăriei Turnu Ruieni.

Muntele Mic, magnet pentru turiști

Muntele Mic din județul Caraș-Severin este una dintre stațiunile montale din vestul țării care atrage printre cei mai mulți turiști pasionați ai sporturilor de iarnă, și nu numai. La Muntele Mic, iubitorii sporturilor de iarnă au la dispoziție șapte pârtii de schi, inclusiv pârtia Isai, care a fost inaugurată în ianuarie 2018, patru fiind dotate cu teleschi. Este vorba de Borlova I și Borlova II – 1.000 metri lungime fiecare, Pârtia sub telescaun – 2.500 metri lungime, Pârtia Nordica – 1.200 metri, Pârtia „Valea soarelui” – 1.400 metri și Pârtia Mâloasa, care reprezintă, de fapt, drumul schiabil până la telescaun, ce are o lungime de 12 kilometri.

La stațiunea montană Muntele Mic se poate ajunge de la Caransebeş, apoi prin Zerveşti şi Borlova, până la Valea Craiu, de unde există o linie cu telescaun către staţiunea Muntele Mic, aflată la altitudinea de 1.525 de metri.

Cu o lungime de 3,5 kilometri şi o diferenţă de nivel de 799 metri, este cel mai lung traseu de acest tip din ţară. Există şi un drum pietruit, de 13 kilometri, care poate fi străbătut doar cu maşini de teren. Ascensiunea spre staţiune este relativ uşoară, iar priveliştea panoramică oferită iubitorilor de peisaje alpine stâncoase, cu numeroasele lacuri glaciare din văi, este deosebit de pitorească, această zonă fiind recunoscută ca una dintre cele mai frumoase din ţară.

90 de ani de turism pe Muntele Mic

Turismul pe Muntele Mic a început prin anii ’30 ai secolului trecut, când s-au construit primele vile pentru cazare, care totalizau aproximativ 200 de locuri. În 1935, la iniţiativa ing. dr. Corneliu Miklosi, director al întreprinderii electrice şi a tramvaielor comunale din Timişoara, s-a realizat la Muntele Mic un vast program de construcţii turistice, cu numeroase utilităţi, astfel încât, în scurt timp, Muntele Mic era considerată cea mai modernă staţiune de sporturi de iarnă din ţară. Începând cu anii ’60, s-au construit noi hoteluri, s-a dat în folosinţă un teleschi, iar mai târziu telescaunul care face legătura cu Valea Craiu.

În prezent, posibilităţi de cazare există doar la cabane şi pensiuni private. Muntele Mic este o staţiune atractivă din punct de vedere turistic mai ales iarna, când pantele muntelui se transformă în pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. Zăpada are aici o grosime medie de un metru, iar anotimpul rece durează uneori din noiembrie până în mai.

În împrejurimi se pot organiza partide de vânătoare şi pescuit, competiţii şi evenimente pentru amatorii de sporturi cu motor pe teren accidentat iar iubitorii de alpinism şi de zboruri cu parapanta pot găsi câteva locuri potrivite pentru ascensiuni şi zboruri line. De la Muntele Mic pornesc câteva trasee montane de trei-patru ore spre obiectivele turistice mai apropiate: Ţarcu şi Căleanu, Cuntu şi sau Poiana Mărului.