Aproape 400 de hectare de păduri virgine, identificate în vestul țării. Ce...

Aproape 400 de hectare de păduri virgine, identificate în vestul țării. Ce măsură s-a luat de urgență

0
DISTRIBUIȚI

În timp ce în Europa aproape au dispărut, în țara noastră încă mai există păduri virgine. Recent, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse de organizația de mediu WWF-Romania alte 387,83 de hectare de păduri de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Specialiștii organizației de mediu au identificat cele aproape 400 de hectare de păduri virgine pe raza Ocolului Silvic Grădiște, din cadrul Direcției Silvice Hunedoara. Ulterior, a fost realizat și studiul de fundamentare pentru introducerea acestora în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

Ocolul Silvic Grădiște se află în județul Hunedoara și administrează o suprafață de 10.436 de hectare, pe care se află păduri de stat. O parte din aceste păduri de stat administrate de Ocolul Silvic Grădiște se află în Parcul Național Grădiștea Muncelului – Cioclovina.

Parcul are o suprafață de peste 38.000 de hectare, din care peste 26.500 de hectare sunt păduri. Parcul este situat în vestul țării, în zona Munților Șureanu, și cuprinde şase dintre cele mai spectaculoase rezervaţii naturale din judeţul Hunedoara. Şi anume, Peştera Bolii, Cheile Crivadiei, Peştera Tecuri, Peştera Şura Mare, Locul fosilifer Ohaba-Ponor şi Complexul carstic Ponorici – Cioclovina.

În cuprinsul parcului se găsesc numeroase puncte de atracție pentru turiști. Cea mai importantă dintre acestea este Sarmizegetusa Regia – „Inima civilizației dacice”, cetatea de scaun a regilor daci, înconjurată de cetățile Costești, Blidaru, Fețele Albe, Vârful lui Hulpe, Piatra Roșie și Bănița.


De asemenea, în zonă se găsesc numeroase peșteri și fenomene carstice, printre care Dealul și Peștera Bolii, situate în apropiere de orașul Petroșani. Nu trebuie uitate nici tradițiile culturale și ritualurile arhaice, precum Jocul Călușarilor sau aspectele etnografice ale platoului Luncanilor.

Pădurile virgine, protejate

Revenind la pădurile virgine din România, în total, până în prezent, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse până acum 20.761,75 de hectare. Este vorba de păduri virgine și cvasivirgine Din acestea, 17.560,59 hectare, adică 84,5%, fiind păduri aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine este continuu, în fiecare an fiind analizate sute de mii de hectare de fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

De asemenea, Ministerul Apelor și Pădurilor și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva împreună cu organizațiile WWF România și Greenpeace România au introdus în urmă cu doi ani 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea, 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

“Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de intervenția omului. În pădurea virgină arborii mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generațiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele, de la sămânța abia încolțită, la cei care au atins limita fiziologică, asemenea unei comunități: copii, părinți și bătrâni care se sprijină reciproc, dând curs unei vieți armonioase și sănătoase. Sub coroanele giganților de peste 500 de ani mișună peste 10.000 de specii de animale, de la organisme unicelulare, ciuperci, plante, insecte și până la vietăți familiare precum mistrețul, cerbul, capra neagră, lupul, râsul, buha, ursul brun, toate într-o strânsă legătură firească. Dacă pădurea virgină dispare, se pierde o evoluție naturală de mii de ani – nu numai o lecție vie păstrată în adevărate laboratoare ale naturii dar și o parte a identității culturale a comunităților locale din România”, au explicat reprezentanții WWF Romania.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.