O nouă ediţie din cadrul proiectului „Serile Patrimoniului”, demarat anul trecut de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, va avea loc în data de 21 februarie, începând cu ora 19,00, în sala de concerte a Colegiului Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara. Tema acestei luni este „Patrimoniul coral bănăţean” iar prof. dr. Emanuel Pecingină, maestru corepetitor la Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” din Bucureşti, va susţine o conferinţă despre corurile bănăţene.
Prelegerea va fi urmată de recitaluri ale corurilor din Banat, precum corul „Ion Românu” al filarmonicii „Banatul” din Timişoara, corul de cameră „Ion Vidu” al Casei de Cultură a municipiului Lugoj, corul mixt al catedralei „Învierea Domnului” din Caransebeş, corala bărbătească ortodoxă „Epifania” din Timişoara, corul liceului teoretic „Gheorghe Lazăr” din Pecica, corul „Armonia” al Liceului de Arte „Sabin Păuţa” din Reşiţa şi corul de copii „Cantus Dignitas” din Timişoara.
Corurile bănăţene îşi au originea în muzica bisericească, învăţată şi în şcoli, unde învăţătorul era deopotrivă organist, dirijor de cor, şi nu de puţine ori, compozitor.
Corurile, care aveau să devină în Banat o adevărată mişcare, au fost un important mijloc de manifestare naţională a bănăţenilor, prin care erau promovate limba şi cultura română.
Cel mai vechi cor românesc din Banat a fost corul vocal al plugarilor, înfiinţat în 1857 la Chizătău, care a luat naştere din vechiul cor bisericesc. A fost, deopotrivă, cea mai cunoscută şi apreciată formaţie corală din zonă, care a avut succese răsunătoare la diferite concursuri şi festivaluri, alături de alte coruri bănăţene. În 1906, la expoziţia naţională jubiliară organizată la Bucureşti cu prilejul împlinirii a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, corurile din toate provinciile locuite de români, multe din localităţi bănăţene, au fost o adevărată revelaţie, luând, potrivit lui Valeriu Branişte, „dimensiunile unei mari manifestaţii culturale, artistice a tuturor românilor din stânga Dunării”, şi au avut o contribuţie semnificativă la mişcarea de unitate naţională, de unire cu „patria mumă” şi de păstrare a spiritualităţii şi culturii româneşti. Corurile bănăţene, la care „portul popular la ocazii festive ţine loc de frac”, aveau un repertoriu bogat, alcătuit din cântece naţionale, populare sau lucrări corale compuse de Ion Vidu, Filaret Barbu sau Iosif Velcean.
Rezervările se fac pe adresa de mail arheologie@culturatimis.ro până la data de 20 februarie, în limita locurilor disponibile.
