Complexul Muzeal Arad a ales drept exponat al lunii martie o piesă din colecţia Ştiinţele Naturii, şi anume o pasăre naturalizată numită Dumbrăveanca (Coracias garrulus), o pasăre migratoare de talie mijlolie, gălăgioasă care poate fi întâlnită în România în timpul sezonului cald, mai ales în dumbrăvi şi luminişuri din apropierea lizierii pădurilor, în apropierea apelor, mai puţin în zonele de munte. În lunile mai-iunie, când ajunge în România, femela îşi face cuibul în scorburi sau îl sapă în malurile apelor, unde depune 4-5 ouă albe, lucioase. Acestea sunt clocite de ambii parteneri, puii ies după aproximativ 18-20 de zile, iar după aproximativ o lună, încep să zboare. În septembrie, păsările părăsesc aceste locuri. Pasărea, care este întâlnită în avifauna judeţului Arad, cu precădere în situl Natura 2000 din Lunca Mureşului, se remarcă mai ales prin frumuseţea penajului, de un colorit spectaculos, mai estompat la femele şi de culoare brună la pui. Piesa este prezentată de dr. Camelia Patko, muzeograf.
Şi Muzeul Naţional al Banatului a ales ca exponat al lunii martie cristelul de câmp, o pasăre care trăieşte în păşuni umede şi culturi agricole din zonele joase, cu penaj maroniu şi ruginiu pe aripi. Masculul atrage femelele printr-un cântec sonor care se aude toată noaptea. Exemplarul este o piesă de patrimoniu care face parte din colecţia de ornitologie „Dionisie Linţia” a secţiei de Ştiinţele Naturii, cea mai mare şi cea mai complexă colecţie de păsări autohtone din România, care însumează 2.622 de exemplare.
Exponatul lunii martie la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva este un manşon de os descoperit cu prilejul săpăturilor arheologice preventive pe tronsonul autostrăzii Deva – Orăştie, într-un punct în care a fost scos la lumina zilei un bogat material arheologic. Ea aparţine fazei finale a culturii Wietenberg (aproximativ 1600-1400 î.Ch.) din perioada mijlocie a epocii bronzului. Piesa, care este un obiect utilitar de harnaşament, se remarcă prin decorurile pe care le prezintă, şi se presupune că era folosit la un cal înhămat la un car ceremonial.
La Muzeul Banatului Montan din Reşiţa mai este expus un capac de lut de formă tronconică, cu un decor în relief şi incizat care înfăţişează o figură umană, răspândit în epoca neolitică, şi avea, probabil, un rol ritualic.
Acesta a fost descoperit în localitatea cărăşeană Liubcova şi aparţine culturii Vinča.
Surse foto: Complexul Muzeal Arad, mcdr.ro, muzeulbanatuluimontan.ro, wikipedia.org
