Frumusețe naturală și distracție printre colinele bănățene. Cum revine la viață o...

Frumusețe naturală și distracție printre colinele bănățene. Cum revine la viață o zonă părăsită de șvabi FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


p>

Nu departe de Timişoara, în zona dealurilor Lipovei din nordul judeţului Timiş, care este şi cea mai apropiată zonă colinară bănăţeană de Timişoara, se află un vechi sat, atestat documentar la începutul secolului al XV-lea, numit Buzad, care aparţinea nobilului Benedict de Buzad.

Satul,  care aparţine acum de comuna Bogda, avea în 1717 şapte case, iar în 1783 e menţionat ca proprietate a familiei Nevery. Este singurul din satele comunei care, izolat fiind şi înconjurat de pădure, a rămas mereu un sat românesc, celelalte aşezări fiind întemeiate de colonişti şvabi în secolul al XVIII-lea, în timpul celui de-al doilea val de colonizare din timpul domniei arhiducesei Maria Tereza. Unele dintre acestea, precum Altringen sau Charlottenbug, şi-au păstrat şi astăzi vechile denumiri germane, dar acum întreaga zonă începe să devină una de agrement, în care vechi case şvăbeşti au fost transformate în pensiuni. Acestea păstrează în bună parte atmosfera de altădată a vechilor gospodării şi se bucură de mare căutare, dar mulţi orăşeni şi-au cumpărat, la rândul lor, case de vacanţă de la şvabii plecaţi în Germania, pentru a petrece un sfârşit de săptămână liniştit, sau chiar o mică vacanţă.

O altă lume printre colinele bănăţene

La Buzad a luat fiinţă, în urmă cu câţiva ani, complexul The Village, ai cărui proprietari, împreună cu trupa timişoreană de teatru Auăleu, au transformat două gospădării ţărăneşti într-un loc de agrement pentru anotimpul verii. Cei care vin aici pătrund într-o altă lume, în care sunt nevoiţi să renunţe la telefoane şi la internet şi să se deprindă cu obiceiurile şi lumea de la ţară. Ajunşi aici, ei trebuie să se gospodărească singuri şi să vorbească cu oamenii din sat care îi îndeamnă spre diferite îndeletniciri, fiind apoi răsplătiţi cu cele necesare pentru gătit.

La Buzad au fost organizate în timpul verii şi petreceri, ateliere de meşteşuguri tradiţionale, spectacole sau festivaluri muzicale pentru publicul larg, iar vizitatorii pot dormi în casele ţărăneşti. Totodată, producătorii locali din Arad şi Timiş au posibilitatea de a vinde produsele meşteşugăreşti sau gastronomice din propriile gospodării. Noul sezon va începe în seara zilei de  30 aprilie, când se va sărbători până în zori ziua de 1 mai, iar după succesul ediţiilor anterioare, Electroruga de Buzad se va desfăşura şi în acest an, timp de trei zile, din dimineaţa zilei de 30 august, până în 1 septembrie, la lăsarea nopţii.

Drumeţii şi poveşti vânătoreşti

Există aici şi o zonă de campare şi module de cazare care permit o şedere mai îndelungată pentru cei care dispun de mai mult timp liber, se pot desfăşura jocuri de echipă, diferite sporturi şi petreceri în aer liber. De aici se pot face drumeţii în natură printre dealuri  sau pot fi parcurse mai multe trasee cultural-turistice, care includ satul Charlottenburg, monument istoric, singurul din România care are o formă circulară, pădurile regale care aparţin de sat şi au fost amenajate ca domeniu de vânătoare în urmă cu două veacuri, sau Muzeul Vânătorii, amenajat într-un vechi conac din secolul al XIX-lea, unde pot fi văzute interesante exponate cinegetice care au aparţinut unor vânători emigraţi în Germania. Din păcate, ştrandul de la vechile băi Bogda-Rigoş, căutat odinioară pentru reumatism, a ajuns în paragină iar dorinţa de a amenaja o academie de tenis a rămas doar la stadiul de proiect.

Surse foto: adevarul.ro, enciclopediaromaniei.ro, facebook.com, dan-blog.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.