Traseu pitoresc printr-o zonă plină de istorie din vestul țării. Ce arii...

Traseu pitoresc printr-o zonă plină de istorie din vestul țării. Ce arii protejate puteți vizita FOTO

0
DISTRIBUIȚI

În partea de sud a judeţului Hunedoara, într-o pitorească zonă de la poalele Munţilor Retezat, există un traseu mai puţin cunoscut pentru amatorii de plimbări mai lungi, un circuit care porneşte din Petroşani, trece prin Vulcan, satele Dealu Babii şi Merişor, revenind la Petroşani prin Băniţa.

Traseul porneşte de la o altitudine de 550 de metri şi urcă pînă la puţin peste 900 de metri, pe un drum care străbate văi şi dealuri cu creste domoale,  păduri şi pâlcuri de mesteceni, sate cu case răzleţe şi vechile colonii minereşti, construite în urmă cu un veac, oferind privelişti minunate o dată cu venirea primăverii, când natura înverzeşte şi copacii sunt în floare. Drumul poate fi parcurs cu bicicleta, motocicleta, sau, pentru amatorii de senzaţii tari şi riscante, chiar cu maşina, căci este anevoios de străbătut din cauza unor porţiuni de drum extrem de proaste, unde e foarte probabil să dai peste câte o turmă de oi sau o cireadă de vaci, altminteri adevărate curiozităţi pentru turiştii străini.

O sărbătoare momârlănească de tradiţie

Dealu Babii este un sătuc unde mai poţi întâlni doar şapte oameni, cu toţii trecuţi de 70 de ani, care, cu toate că iarna mai ales, trăiesc rupţi de lume şi duc o viaţă arhaică, refuză să plece din locul în care s-au născut şi şi-au petrecut întreaga viaţă. Satul este aşezat lângă drumul pe unde se presupune că ar fi trecut şi legiunile împăratului Traian spre capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia, şi care, în Evul Mediu, era un important drum de legătură între Transilvania şi Ţara Românească, dar acesta şi-a pierdut importanţa după construirea căii ferate care leagă Simeria de Petroşani şi a şoselei de pe defileul Jiului, iar satul, în ciuda împrejurimilor extrem de pitoreşti, a ajuns o localitate izolată.

Cu toate astea, în Dealu Babii se mai păstrează şi astăzi una din cele mai frumoase tradiţii ale momârlanilor din Valea Jiului, nedeia, renumită în întreaga zonă, o sărbătoare câmpenească de primăvară care readuce viaţa şi veselia în sat şi la care sunt aşteptaţi cât mai mulţi turişti. În vechea şcoală din sat a fost amenajat şi un mic muzeu de artă, cultură şi tradiţii populare ale momârlanilor din zonă, acei ţărani băştinaşi despre care se spune că ar fi urmaşi ai dacilor, aşa cum sunt ei înfăţişaţi pe Columna Traiană. Aici pot fi admirate costume populare specifice locului, fotografii care ilustrează istoria satului şi obiecte folosite de momârlani în gospodăriile lor.

Turnul medieval de la Crivadia

Din Dealu Babii, drumul urcă spre satul Merişor, unde mai poate fi văzută biserica greco-catolică înălţată în urmă cu mai bine de un veac, iar în pasul Merişor, nu departe de şosea, se pot vedea urmele turnului rotund de la Crivadia, un turn de vamă construit în secolul al XVI-lea din piatră de calcar, cu ziduri care ating o înălţime de până la 20 de metri. Acesta a fost construit pentru a străjui vechiul drum care lega Ţara Românească de Transilvania, prin pasul Vâlcan, pe unde se făcea contrabandă cu aur şi vite, nemulţumindu-i pe nobilii din Ţara Haţegului.

Spre apus se află Cheile Crivadiei, o arie protejată de interes naţional, de o mare spectaculozitate, unde trăiesc numeroase specii de fluturi. Puţin cunoscută până nu demult, zona a început să fie descoperită în ultima vreme de un număr din ce în ce mai mare de turişti.

Cetate dacică în patrimoniul UNESCO

Următoarea aşezare este comuna Băniţa, odinioară un important punct strategic pe drumul de acces dinspre sud către Transilvania. Nu departe de aşezare, pe un deal numit „Dealul Cetăţii” sau „Dealul Bolii”, cu pante foarte abrupte, la o înălţime de aproximativ 1.000 de metri, a fost descoperită o cetate dacică cu un turn de apărare, menită să apere capitala Daciei de un atac venit dinspre defileul Jiului, iar la poalele dealului au fost identificate urmele aşezării civile a cetăţii, Aceasta este inclusă în patrimoniul UNESCO dar drumul spre cetate este greu accesibil.

În vecinătate se află Peştera Bolii, unde s-au descoperit urme de locuire din epoca neolitică şi eneolitică, Peştera Ulciorului, în care s-au identificat fragmente ceramice caracteristice pentru cultura Coţofeni, de la începutul epocii bronzului, sau peştera Şura Mare, cu dimensiuni impresionante, supranumită „colosul carstului românesc”.


Izvorul cu apă rece de la Băniţa este o adevărată comoară pentru cunoscători şi tot de aici, se poate ajunge la mai multe cabane montane iar cei care vor să se abată din drum pot vizita Cheile Jieţului sau cascada Duşul Pădurarului, aflată oe drumul spre Obârşia Lotrului.

Surse foto: avântulliber.ro, glasul-hd.ro, banita.ro, 99tour.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.