Sfârșitul acestei săptămâni aduce în fața melomanilor un concert deosebit, în cadrul căruia Implant Pentru Refuz își va lansa noul single „Sub straturi“, realizat alături de Nick Făgădar (Luna Amară). Noul album Implant Pentru Refuz va fi lansat în luna decembrie a acestui an și va celebra prietenii şi prieteni, având în vedere că va cuprinde în totalitate piese realizate în featuring cu artişti dragi şi apropiaţi. Octavian „Vita” Horvath – voce, Valentin „Freaky” Popescu – chitară voce, Răzvan „Meshu” Nicov – chitară, Alexandru Hera – tobe și Florin Barbu – bass vor cânta la Timișoara sâmbătă, 16 martie, de la ora 21.00, la Reflektor Venue, iar cu o zi înainte băieții vor susține un concert la clubul Flex din Arad. Înaintea acestor concerte, am realizat un interviu alături de solistul formației, Octavian „Vita” Horvath.
– Vă pregătiți de lansarea noului single, al treilea, din viitorul vostru album. Ce ne poți dezvălui despre piesele noului disc? Vor mai exista piese cu oameni speciali pe care îi admirați?
– Sigur, toate piesele de pe noul disc vor fi cu oameni speciali, oameni cu care am mai cântat și cu care suntem pe aceleași gusturi sonore. Ideea ne-a venit după prima colaborare, „Între-Deschis”, cu Adrian Despot, atunci pot să zic că s-a deschis apetitul nostru pentru colaborări. Prima dată compunem piesele și apoi hotărâm cu cine facem piesa, punem mâna pe telefon și sunăm, sunt foarte multe variante pentru că avem mulți prieteni care cântă și cântă foarte bine, nu o să putem să-i introducem pe toți pe album, pentru că nu facem un album cu 50 de căntece. Încă nu știm nici noi toate numele de pe album pentru că nu am terminat de compus încă toate piesele, știm doar că terminăm albumul anul acesta și în decembrie avem lansarea.
– Anul acesta ați început colaborarea cu noul vostru basist, Florin Barbu. Cum s-a integrat în echipă?
– A fost o conjunctură frumoasă, ținând cont că Florin a fost omul ce m-a chemat în Blazzaj. Florin este un muzician profesionist și s-a integrat foarte bine în structura IPR, pe lânga asta el era un fan al muzicii noastre așa că avem un rezultat combo.
– Ce părere ai de numeroasele concerte cu intrare liberă organizate în țara noastră? Sunt necesare sau afectează „scena“?
– Concerte cu intrare liberă există și în alte țări și în țara noastră au existat tot timpul. Pentru noi a cânta la un astfel de concert este o reclamă bună, ajungem astfel la urechile unor oameni care nu ne-au auzit până atunci și care apoi pot să se alăture nucleelor stabile de fani și să ne vadă apoi și în club. Nu cred că aceste concerte afectează foarte mult scena, eu dacă sunt fan de o anumită trupă, mă duc să-i văd pe gratis și a doua zi dacă au concert cu bilet mă duc și la acel concert, pentru că-mi plac și vreau să-i sprijin. Lucrurile oricum țin de educație.
– Cum ți se pare scena românească de rock la ora actuală?
– Cum am spus și mai devreme cred că totul stă în educație, lipsește muzica, istoria muzicii, istoria artei și tot ce ține de frumos nu se mai predă decât în scoli specializate sau în particular, lipsesc emisiunile de la radio specializate în muzică, cu 10 piese învartite pe lună la toate radiourile din țara nu poți să-ți faci o cultură muzicală și nici nu poți să înțelegi complexitatea și frumusețea muzicii și aici nu mă refer numai la rock.
În România dacă spui că asculți rock jumătate din persoanele de lângă tine își fac cruci, să nu mai vorbim de ce am auzit după Colectiv de la oameni care mi-au demonstrat că ne îndreptăm spre un ev mediu modern. Calitatea unei națiuni crește prin educație.
– Care este părerea ta visavis de pregătirile pe care le face orașul pentru a deveni Capitală Culturală Europeană 2021?
– Sper să nu fie o spoială cu artificii multe și cu o deschidere grandioasă și apoi pauză. Avem nevoie de infrastructură ca să putem găzdui evenimente culturale și la capitolul asta nu am văzut nici o mișcare, eu aștept construirea și amenajarea unor săli multifuncționale, la ora actuală dacă vrei să găzduiești un concert cu o trupă mare în Timișoara nu ai unde.
– Muzica underground rock este o muzică de protest. Crezi că în țara noastră există destule trupe care iau atitudine prin texte împotriva nedreptăților care se găsesc la tot pasul pe plan social și politic?
– Există multe trupe rock cu atitudine, cu un puternic mesaj social și politic dar din păcate astfel de trupe sunt tot mai puțin difuzate la radio și televiziune. Totul a devenit o mocirlă și în vânătoarea de rating trebuie să nu superi pe nimeni.
– Care sunt trupele timișorene relevante la ora aceasta din sfera muzicii rock?
– Asta e o întrebare pentru un critic muzical, putem să sărim peste, eu consider că toate trupele din Timișoara sunt relevante la această oră. Numai curajul de a face o trupă, de a compune, de a repeta sute de ore pentru mine este de ajuns să-i consider relevanți, restul sunt gusturi muzicale.
– Ați susținut o serie de concerte în întreaga țară în ultima vreme. Cum se vede publicul românesc care participă la concerte rock?
– Aici mă întorc la educație, la lipsa difuzării, la stigmata pusă pe rock de atâția ani și constat că avem un public frumos și numeros, oameni care simt muzica și știu pentru ce vin la concerte. Trupele noi au nevoie de spațiu de difuzare (radio și TV), spațiul virtual nu este de ajuns pentru a se face cunoscuți (mai ales că e plin cu algoritmi care limitează răspandirea neplătită a informației), au nevoie de cât mai multe concerte la festivaluri și în deschiderea unor trupe mai mari pentru a putea fi ascultați.
– Spuneai la un moment dat că ai emoții înaintea fiecărui concert. Cum îți explici aceste emoții, după atâția ani de cântat pe scenă?
– Nu caut să-mi mai justific apariția emoțiilor, m-am obișnuit cu momentul, știu deja când apare și sunt bucuros că încă apare. Emoțiile sunt pentru mine o confirmare a gradului de implicare și dăruire a mea vis-a-vis de muzică, dacă dispar emoțiile trebuie să mă iau serios la întrebări.
