Zona din vestul țării care nu știe ce e poluarea. Unde puteți vedea „Sfinxul din Banat”

În extremitatea nord-estică a meleagurilor cărăşene, aproape de graniţa cu judeţul Hunedoara, într-o zonă de o rară frumuseţe aflată pe drumul dintre Caransebeş şi Haţeg, se află o comună alcătuită din patru sate, unde poluarea e un cuvânt aproape necunoscut.

La graniţa dintre Banat şi Ardeal

Satele care alcătuiesc comuna Băuţar sunt străjuite de Poarta de Fier a Transilvaniei, socotită drept graniţă între Ardeal şi Banatul timişean. Înainte de Marea Unire, aparţineau de comitatul Hunedoarei, iar în anii interbelici au făcut parte din judeţul Severin. Satele Bucova şi Cornişoru se află nu departe de localitatea de reşedinţă Băuţar, aşezată pe cursul superior al văii Bistrei, dar satul Preveciori a rămas un cătun uitat de lume, undeva în munţi, spre marginea judeţului.

Toate cele patru aşezări oferă, atât prin frumuseţea locurilor cât şi prin vestigiile culturale şi istorice  inedite păstrate aici, motive din cele mai diverse pentru a fi vizitate şi pentru  a deveni o adevărată zonă turistică.

Piatra Caprei şi iezerul fără fund

Din comună se pot face drumeţii montane pe Muntele Mic, în Retezat sau în Munţii Poiana Ruscă, spre piscurile care ating înălţimi cuprinse între aproximativ 1.150 de metri, cum ar fi vârful Văratec, până la cele care se apropie de 2.000 de metri sau o depăşesc, precum Vârful Cununii, Sturu, Murgan sau Cracului, în poienile Prodana sau Gropanu, la Fântâna Oacheşă sau Iezerul Bistrei-Ochi de Mare, socotit fără fund, din care izvorăşte Bistra, ori la sfinxul „Piatra Caprei”, o stâncă numită astfel în tradiţia orală a locului, potrivit căreia caprele negre urcau pe vârful acesteia şi dansau. Stânca, un monument al naturii, mai e cunoscută şi sub numele de „Sfinxul din Banat”, iar cei care au cercetat-o au observat că, privită dintr-un anumit unghi, seamănă cu o faţă de dac, care are pe cap o căciulă asemănătoare cu cea purtată de nobilii daci.

Tot de aici se pot face excursii la carierele de marmură de la Ruşchiţa, Bucova ori vechea carieră de pe dealul Marmora, de unde s-a extras marmura pentru construcţii din capitala Daciei Romane şi s-au păstrat urme de piese lucrate la faţa locului, printre care coloane, statui, inscripţii, un altar funerar din epoca romană, sau unelte de minerit antice, se pot vizita rezervaţia de zimbri din Haţeg sau vestigiile istorice din preajmă, dintre care multe sunt unicate. În zona Porţii de Fier a Transilvaniei se mai poate vedea şi o fortificaţie din secolul al XVIII-lea iar la doar câţiva kilometri, în Parcul Naţional Retezat, există o rezervaţie naturală de cocoşi de munte.

Calea ferată cu cremalieră

Terenul accidentat şi pantele foarte mari au făcut ca între Băuţar şi Zăicani, linia ferată care trecea prin Porţile de Fier ale Transilvaniei să fie adaptată, astfel încât, la începutul secolului trecut, s-a construit o cale ferată cu cremalieră, după modelul celor elveţiene din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi începutul celui următor.

Pe linia Caransebeş-Haţeg au circulat doar locomotive cu abur construite la o fabrică din Austria, care puteau fi utilizate atât pe linii normale, cât şi pe porţiunea de linie cu cremalieră, la care s-a renunţat la sfârşitul anilor ʹ70 din secolul trecut.  Acum, acest sector de cale ferată este dezafectat dar o locomotivă cu abur de la începutul secolului XX – una din cele şapte care se mai pot vedea în întreaga Europă – a fost salvată şi se poate vedea la intrarea în Petroşani, în apropierea gării.

Satul cu un locuitor şi mulţi turişti

În Bucova, pe lângă urmele grupului de fortificaţii dacice şi medievale, se păstrează mai multe case de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi vechi obiecte meşteşugăreşti ori costume populare, oaspeţii se pot delecta cu bucate tradiţionale din care nu lipsesc brânza de oaie şi de capră sau tocăniţa de vânat ori pot vizita locurile într-o plimbare cu căruţa.

În satul Preveciori, aşezat spre culmile munţilor Poiana Ruscă, la aproximativ zece kilometri de centrul de comună, mai trăieşte un singur localnic, dar aşezarea izolată în lunile de iarnă, cu casele împrăştiate într-o superbă zonă montană, a devenit o curiozitate şi se bucură de un număr mult mai mare de vizitatori în celelalte anotimpuri.

Surse foto: primariabautar.ro, 7-zile.com, mapio.net, infoturism.net, tripmondo.ro