Tradiții de Paști, vechi și noi. Ce evenimente au loc în aceste...

Tradiții de Paști, vechi și noi. Ce evenimente au loc în aceste zile, în vestul țării FOTO

0
DISTRIBUIȚI

A devenit un obicei ca de Sfintele Paşti, la oraşe să se organizeze târguri cu produse legate de această sărbătoare, în timp ce unele sate mai păstrează vechi obiceiuri care simbolizează Învierea Domnului.

Târguri de Paşti

Astăzi, până la ora 18.00, este ultima zi în care este deschis târgul organizat de Florii şi Paşti în Piaţa Unirii din Deva, unde producătorii locali şi meşterii artizani au pus pe tarabe diverse obiecte de artă tradiţională, cadouri de Paşti dar şi dulceţuri, plăcinte, siropuri făcute în casă sau trufandale de sezon. Un târg de Paşti, care va fi deschis până în 5 mai, poate fi vizitat şi la Arad, în piaţeta din faţa primăriei şi pe strada Romul Veliciu din vecinătatea acesteia. Şi aici, comercianţii şi meşterii populari au venit cu obiecte artizanale şi meşteşugăreşti, fel de fel de suveniruri specifice acestei sărbători, şi cu specialităţi gastromomice care nu pot lipsi de pe masă în ziua de Paşti, din care nu lipsesc cozonacul, pasca, ouăle încondeiate şi alte delicatese.

Copiii au parte de diferite ateliere, unde pot învăţa să picteze, să decoreze ouă sau să modeleze diverse obiecte decorative. În ziua de Paşti, formaţia timişoreană „Peregrinii” va fi prezentă la Arad cu spectacolul „Splendor Solis” iar protagoniştii spectacolului din cea de-a doua zi de Paşti vor fi Lavinia Răducanu şi Gabi Muzicaş.

„Ridicatul steagului”, un obicei de două veacuri

Un vechi obicei de peste 200 de ani se mai păstrează doar în comuna hunedoreană Certeju de Sus şi satul aparţinător Hondol, unde, în a doua zi de Paşti, aproape toţi locuitorii se adună la „Ridicatul Steagului”. Doi tineri din sat – Craiul şi Comornicul – îmbrăcaţi în costume tradiţionale locale, vestesc tuturor Învierea lui Iisus Christos. Cei doi, care simbolizează soldaţii romani puşi să păzească mormântul lui Iisus, poartă un steag alb, simbol al păcii, împodobit pe margini cu ciucuri în culorile tricolorului, iar pe steag sunt cusute iniţialele celor doi stegari şi anul în care au înălţat steagul. Steagul simbolizează, deopotrivă, giulgiul lui Iisus Christos. Alţi tineri, adunaţi mai sus de cimitir, bat toaca şi bubuie peste sat din „dude” – ţevi umplute cu carbid – pentru alungarea spiritelor rele, iar tărăboiul încetează imediat după înălţarea steagului alb, semn al biruinţei vieţii asupra morţii. După slujba de la biserică, preotul binecuvântează steagul şi mai mulţi copii îmbrăcaţi în costume populare se prind într-o horă în jurul acestuia. Steagul este apoi coborât în bernă, la mormintele din cimitirul satului. În a doua şi a treia zi de Paşti, tinerii duc steagul la casele în care locuiesc fete, cu urarea „Christos a Înviat”, şi după ce le joacă în curtea casei, le invită la hora satului. Seara, steagul este dus la căminul cultural, unde se aleg Craiul şi Comornicul din anul următor.

Urmează un ritual care nu e deloc uşor: stegarii actuali sunt purtaţi pe două scaune până într-o vale din apropiere, unde pun mai multe întrebări legate de acest obicei celor aleşi pentru anul următor. Dacă răspunsurile sunt corecte, stegarii sunt aruncaţi în apă, iar dacă sunt greşite, viitorii stegari vor avea această soartă. După acest ceremonial, în faţa căminului cultural, steagul este aplecat în aşa fel încât tinerii să-l poată prinde de ciucuri. Se fac în total trei încercări iar cine prinde steagul are dreptul să ceară stegarilor o recompensă. La sfârşitul zilei, steagul este depus la căminul cultural, iar în ziua următoare, este purtat din nou prin sat. După a treia zi de Paşti, pânza steagului este ruptă în două şi împărţită între cei doi stegari care l-au purtat, iar lancea, lungă de câţiva metri, este pusă la adăpost pentru anul viitor.

Nedeia de la Vidra

Locuitorii satului Vidra, care aparţine de comuna arădeană Vârfurile, doresc să reînvie, începând din acest an, un străvechi obicei al locului uitat în ultima vreme, nedeia, care va avea loc pe 1 mai, în miercurea după Paşti, dar şi alte tradiţii, pentru a pune în valoare acest pitoresc colţ al judeţului, atât de puţin cunoscut. Slujba de deschidere a sărbătorii va fi urmată de o paradă a portului popular şi de o expoziţie cu vânzare, vor fi organizate ateliere pentru copii, vor fi făcute demonstraţii de pictură pe sticlă şi va fi plantat un gorun pentru biserica nouă, dar va fi cinstit şi gorunul de 400 de ani, de care se leagă această sărbătoare.

Nu va lipsi muzica populară, jocurile şi hora, mâncarea tradiţională a zonei şi multe alte jocuri distractive şi activităţi interesante.


Un adevărat festival de tradiţii şi folclor, care doreşte să reînvie tradiţia locală a unei sărbători pierdute în ultimii 30 de ani, pentru a pune în valoare patrimoniul cultural local autentic.

Surse foto: mesagerulhunedorean.ro, avantulliber.ro, aradon.ro, certejudesus.ro, livearad.ro, wikipedia, streetdir.online, virtualarad.net

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.