Misterele culturii Cucuteni, deslușite la Timișoara. Ce știm despre una dintre cele...

Misterele culturii Cucuteni, deslușite la Timișoara. Ce știm despre una dintre cele mai străvechi populații de pe teritoriul actial al României

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-540006704">

Expoziţia „NeoNlitic” de la Casa Artelor, care preia şi reinterpretează o străveche estetică a civilizaţiilor neolitice descoperite pe teritoriul României, valorificând-o în lucrări de artă modernă, a sugerat şi tema din această lună a conferinţei din cadrul proiectului „Serile Patrimoniului”.

Gabriel Kelemen a vorbit despre „Misterele culturii Cucuteni, de la simbol la protoscriere”, o străveche cultură care, chiar dacă nu a cuprins şi Banatul, se regăseşte pe o suprafaţă destul de întinsă a României şi are elemente comune cu alte culturi neolitice  identificate în restul ţării, precum Vădastra din Oltenia, Boian şi Gumelniţa din Muntenia, Hamangia din Dobrogea sau Starčevo-Criş, răspândită pe o mare parte a teritoriului României, care include şi Banatul, dar şi cu alte culturi, de pe arii mult mai întinse.

Simbolurile culturii neolitice, o posibilă protoscriere

Inciziile şi desenele care apar pe artefactele neolitice – statuete statuete sau vase de ceramică – se caracterizează print-un geometrism, o schematizare care denotă o mare capacitate de sinteză, spre deosebire de străvechile desene rupestre din paleolitic, impresionante prin realismul lor.

Mai mulţi specialişti consideră că această cultură s-ar putea afla la cumpăna dintre preistorie şi istorie, Gabriel Kelemen citând lucrarea Marijei Gimbutas, „Civilizaţia Marii Zeiţe”, în care arheologul specializat în epoca neolitică şi cea a bronzului a avansat îndrăzneaţa idee că semnele arhetipale care se regăsesc pe o arie foarte vastă ar putea fi o protoscriere în care simboluri precum linia şerpuită, spirala dublă, motivele romboidale şi alte reprezentări stilizate, nu sunt elemente de decor, ci aveau o anumită semnificaţie, probabil şi cu o mare încărcătură magico-religioasă.

Străvechi arhetipuri şi semnificaţia acestora

Culturile neolitice, aparţinând unor comunităţi sedentare, agricole, erau matriarhale, în care cultul fertilităţii şi al fecundităţii era predominant, aşa cum sugerează numeroasele statuete feminine în care chipul este aproape ignorat dar care scot în evidenţă acele părţi din trupul femeii care simbolizează procreaţia. Spirala incizată pe pântecele femeii, care apare şi pe vase ceramice de o rară frumuseţe, a fost interpretată ca un simbol al fertilităţii, al vieţii care rodeşte, triunghiul aflat dedesubtul acestuia, poarta spre mister, spre locul unde se zămisleşte naşterea, creaţia, iar rombul, frecvent întâlnit, avea, cu siguranţă, o semnificaţie anume.

S-au făcut şi sistematizări ale semnelor identificate în culturile neolitice, care ar putea fi de mare interes pentru o protoscriere, interpretările sunt diverse, dar e greu de spus dacă ele reprezintă simboluri sacre, un anume limbaj greu de decriptat sau au un simplu rol ornamental, ipoteza din urmă fiind destul de puţin verosimilă. Simbolistica artei neolitice prefigurează însă, fără doar şi poate, arta modernă, fiind o generoasă sursă de inspiraţie pentru aceasta.

Surse foto: wikipedia.org, ziarulnatiunea.ro, voci.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.