ONG din Timișoara, proiect special pentru integrarea refugiațiilor. Cu ce probleme s-au...

ONG din Timișoara, proiect special pentru integrarea refugiațiilor. Cu ce probleme s-au confruntat când au încercat să-i ajute

0
DISTRIBUIȚI

Să începi o viață nouă, să-ți părăsești țara pentru că nu mai este una sigură și să pornești pe un drum necunoscut, cu o cultură diferită decât a ta, nu este un lucru deloc ușor. Refugiații care ajung în zonele din vestul țării primesc un ajutor nesperat din partea unui ONG din Timișoara pentru a se integra în România. Asta în condițiile în care problemele cu care se confruntă în momentul în care sosesc în țara noastră sunt uriașe: nu cunosc limba română, unii poate nici engleza, și nu știu în ce direcție să o ia pentru a face rost de actele necesare pentru a fi asigurați din punct de vedere medical, de exemplu, cum să se angajeze sau să își înscrie copilul la școală.

De șapte ani, AIDRom Timișoara – Asociația Ecumenică a Bisericilor din România, vine în sprijinul acestor refugiați, dar și al migranților, prin oferirea de servicii specializate care să îi ajute să se integreze mai ușor în România. „Persoanele străine vor să rămână în România, pentru că le place țara noastră, doar că au nevoie să fie ajutate”, explică Simona Ilioni-Loga, din partea AIDRom Timișoara.

Pentru a le ușura viața acestor refugiați și migranți, în ultimii doi ani, a fost derulat un proiect finanțat de Uniunea Europeană și Inspectoratul General pentru Imigrări care a avut scopul de a contribui la integrarea acestora în România. Proiectul intitulat „Integrare ACUM – Abordări complexe și unitare pentru migranți”, în valoare de 2,2 milioane de lei, a fost implementat de AIDRom în parteneriat cu Asociația Filantropia Oradea. În total, în ultimele 24 de luni, câteva sute de refugiați și migranți au beneficiat de o serie de servicii de incluziune socială în cadrul a două Centre Regionale de Integrare deschise în Timișoara și Oradea.

Iar rezultatele obținute sunt foarte bune. Vorbim, în total, de 742 de beneficiari din județele Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Arad, Bihor și Hunedoara, care au început o viață nouă mulțumită angajaților din cele două ONG-uri care le-au dat o mână de ajutor. Astfel, refugiații și migranții au avut parte de consiliere socială și juridică, asistență materială, cursuri de limba română și acomodare culturală, activități de petrecere a timpului liber sau activități pentru copii.

„Aceste 24 de luni de implementare a proiectului nostru au însemnat cel puțin trei direcții de asistență. Pe o parte, avem asistența directă, printr-un asistent social, un consilier juridic, un mediator intercultural care îi asistă pe refugiați și pe migranți legali, fie că sunt studenți, fie că sunt membri de familie, în nevoile lor de integrare, de la întocmirea unui dosar pentru o indemnizație până la identificarea unei chirii. Sunt aceste sesiuni individuale de asistență. Pe cealaltă parte, avem componenta educațională, unde oferim cursuri de limba română, atât pentru adulți cât și pentru minori, oferim un curs de acomodare culturală, care înseamnă 13 lecții practice despre integrarea pe termen scurt în România și mai avem această componentă a evenimentelor de grup, în care încercăm să-i ducem pe oameni în afara biroului nostru, să-i ducem în oraș, să viziteze locații semnificative pentru Timișoara”, a explicat Flavius Ilioni-Loga, managerul local al Centrului Regional de Integrare AIDRom Timișoara.

De asemenea, pe lângă aceste servicii, refugiații și migranții aflați în situații critice au primit și un ajutor financiar, iar 40 de voluntari au fost formați cu scopul de a vorbi comunității despre nevoie acestor persoane, cu scopul de a lupta împotriva prejudecăților.

„Acest ajutor financiar a fost oferit pentru anumite categorii vulnerabile, cum ar fi plata de medicamente sau plata unor rechizite școlare pentru minori sau avem un pachet de urgență care poate acoperi orice alte urgențe financiare care îi împiedică în procesul de integrare, cum ar fi plata unor utilități. Pe lângă aceste componente, avem partea de a identifica voluntari, de a vorbi comunității despre cine sunt refugiații, care sunt nevoile lor, tocmai pentru a încerca cât mai mult să luptăm împotriva stereotipurilor, prejudecăților, care creează uneori un mediu negativ sau nu confortabil pentru aceștia să aparțină, să se integreze în comunitatea locală”, a mai precizat Flavius Ilioni-Loga.

Prejudecățile, barieră în integrare

De asemenea, Cătălina Niculescu, manager de proiecte la AIDRom, a susținut că majoritatea refugiaților și a migranților își doresc să rămână în România, doar că trebuie să fie ajutați pentru a putea păși pe acest drum nou.

„Proiectul acesta a apărut din nevoia beneficiarilor de a se integra în România și nevoia lor de informare și consiliere, în primul rând.


Noi am considerat necesar acest proiect tocmai pentru a veni în întâmpinarea beneficiarilor noștri, pentru a-i ajuta să fie informați despre drepturile și obligațiile lor în România. Este foarte greu pentru ei să se descurce singuri, bineînțeles că s-ar descurca și singuri într-o mică măsură, însă avem persoane experimentate care au învățat de-a lungul anilor ce înseamnă că ajuți beneficiarii și cum și în ce măsură să-i ajuți. După șapte ani de experiență în domeniul migrației, ne-am dat seama din statistici că sunt doritori să se integreze în România și aici, pe plan local, în Timișoara, s-a văzut o creștere a acestui procent a oamenilor, a beneficiarilor care doresc să se integreze în România, pentru că tocmai am fost ajutați în acest sens. Au fost informați și ajutați și li s-a arătat că aceste bariere care sunt de mai multe feluri, printre care și cele lingvistice cât și societatea gazdă a învățat că și cei care vin din altă țară nu sunt diferiți față de noi, se pot integra în România”, a explicat Cătălina Niculescu.

Reprezentanții AIDRom Timișoara atrag atenția asupra faptului că cei mai mulți dintre refugiați și migranți nu stau în România pe banii statului, ci aceștia au un loc de muncă și reușesc să se întrețină pe ei și pe familiile lor. „România răspunde nevoilor lor și ei răspund nevoilor pe care le are România. Marea majoritate a beneficiarilor care au primit această asistență la ora actuală sunt oameni care sunt activi, care lucrează, marea majoritate, doar un mic număr încă primesc ajutorul acela nerambursabil. Marea majoritate nu are nevoie de el, lucrează”, a adăugat Georgiana Palcu, asistent social în cadrul AIDRom Timișoara.

Ultimele statistici arată că în Timișoara sunt stabiliți aproximativ 250 de refugiați. Reprezentanții AIDrom Timișoara consideră că prejudecățile încă reprezintă o barieră importantă în procesul de integrare al persoanelor străine. Angajații din cadrul ONG-ului timișorean reușesc cu greu să găsească o chirie pentru refugiați, pentru că nu puțini sunt cei care nu vor să-i cazeze. În cazul în care, totuși, se întâmplă acest lucru, proprietarii refuză să întocmească un contract de închiriere, pentru ca refugiații să poată primi un ajutor de la stat pentru decontarea a 50% din sumă pe o perioadă de un an de zile.

„Anul trecut am avut doar două cazuri în care s-a primit acel ajutor pentru plata chiriei. S-a plătit la o familie și la un beneficiar de formă de protecție. De asemenea, din cele 35 de cazuri în care a fost acordată o formă de protecție la Timișoara, doar zece primesc bani din partea statului român, în valoare de 540 de lei lei pe lună”, a precizat Georgiana Palcu.

Ce spun statisticile

Conform statisticilor făcute publice de AIDRom, anul trecut, în Timișoara, au fost depuse 1.004 cereri de azil, în scădere față de 2017, însă peste media anuală din ultimii zece ani, ca urmare a trecerilor frauduloase a frontierelor, cu preponderență în zona de vest a țării. Peste 480 de persoane care au depus cereri de azil la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil (CRCPSA) Timișoara au fost transferate și cazate în celelalte centre din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări. Referitor la țara de origine, majoritatea străinilor care au solicitat acordarea unei forme de protecție din partea statului român provin din state precum Siria, Irak, Iran și Afganistan.

CRCPSA Timișoara a soluționat peste 600 de cereri de protecție internațională în etapa administrativă și, în 36 de cazuri, a fost acordată o formă de protecție. Astfel, în cazul a opt străini, a fost recunoscut statutul de refugiat și pentru 28 a fost acordată protecție subsidiară. Totodată, au fost emise opt hotărâri prin care s-a

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.