Timișoara este singurul oraș din România cu două spitale de urgență, însă acestea își desfășoară activitatea în clădiri vechi. Singura salvare ar fi realizarea unui spital regional, dar lucrurile se mișcă foarte greu
Spitalul Județean Timișoara, construit în anul 1974, este cea mai mare unitate medicală din vestul țării. Anual, peste 43.000 de pacienți primesc îngrijiri medicale în spitalul din capitala Banatului în care multe dintre secții sunt unice în această regiune. În ultimii ani, au fost alocate sume importante de bani pentru ca bolnavii care ajung în cadrul Spitalului Județean Timișoara să fie tratați în condiții decente. Însă, în ciuda investițiilor alocate, spațiul din unele secții este prea mic, așa cum se întâmplă în cazul Unității de Primiri Urgențe, sau mult prea vechi pentru a îndeplini normele actuale, precum cel al Maternității „Bega”.
Consiliul Județean Timiș intenționează, în viitorul apropiat, să realizeze o nouă maternitate, în cadrul unui proiect transfrontalier în parteneriat cu Ungaria, în valoare de peste 12 milioane de euro, dar și să modernizeze și să extindă, cu bani europeni, Unitatea de Primiri Urgențe, cu 1,5 milioane de euro. Totuși, construirea unui spital regional ar rezolva multe dintre problemele cu care se confruntă Spitalul Județean Timișoara.
Spitalul municipal, răspândit în tot orașul
Situația nu este deloc roz nici în cazul Spitalului Municipal Timișoara, înființat în anul 1751 sub denumirea de „Spitalul Central”. Unitatea medicală este una pavilionară, astfel că își desfășoară activitatea în numai puțin de 14 clădiri răspândite prin tot orașul. Astfel, pacienții sunt nevoiți să fie mutați dintr-o parte într-alta dacă au nevoie de anumite investigații medicale. Și la Spitalul Municipal Timișoara sunt internați anual în jur de 40.000 de pacienți, iar peste 25% dintre aceștia provin din alte județe decât Timiș.
„Spitalul Municipal de Urgență Timișoara este cel de-al doilea spital de urgență din Timișoara. În Timișoara avem două spitale de urgență. Suntem singurul oraș din România cu două spitale de urgență, lucru câștigat în urmă cu mai mulți ani de zile tocmai datorită faptului că Bega desparte orașul în două. Ce este până la Bega se adresează spitalului municipal, ce este pe partea cealaltă de Bega, spitalului județean. În prezent, spitalul municipal are 14 locații, Clinicile Noi este una dintre acele 14 locații. În 13 locații se desfășoară activități medicale, iar cea de-a 14-a este administrativă. Când vorbim despre spitalul municipal, vorbim de un spital de urgență, de un spital universitar, un spital unic din punct de vedere al secțiilor care-și desfășoară activitatea la noi. Printre ele sunt secțiile de profil oncologic. Apropo de dotări, aparatură, sunt proiecte europene în valoare de cred 20 de milioane de euro desfășurate în spital, sunt inclusiv pe partea de clădiri, inclusiv pe partea de aparatură”, a detaliat Ramona Gîdea, director îngrijiri medicale în cadrul Spitalului Municipal Timișoara.
Reprezentanții unității medicale au făcut publică și o situație cu care se confruntă în cadrul Clinicilor Noi, unde se află și Unitatea de Primiri Urgențe. Aici, sunt saloane în care sunt internați chiar și 12 pacienți. Asta în condițiile în care legea prevede că numărul maxim de pacienți cazați într-un salon nu trebuie să fie mai mare de șase.
„Din punctul de vedere al autorizațiilor sanitare de funcționare, spitalul nostru este pe plan de conformare ca și oricare alt spital din România. Dacă ne referim la legislația specifică, este ordinul de ministru 214, modificat ultima dată în 2018, la care niciun spital de stat din România nu se poate conforma din punct de vedere al structurii arhitecturale interioare.
Este clar că misiunea noastră a spitalului este de a oferi îngrijiri medicale, este clar că nu se poate sănătate fără mediu, suntem de acord. Inclusiv acest ordin prevede ca pentru fiecare pat de spital să se aloce 20 mp de spațiu verde. Parcul Botanic a fost al spitalului și cu ajutorul primăriei mai avem o parte din parc, care este spațiu verde pentru bolnavi. Da, spitalul este aglomerat. Da, cu toții avem oameni bolnavi în jurul nostru. Da, este greu să gestionăm tot ce se întâmplă, dar încercăm să creștem calitatea actului medical, pentru că actul medical înseamnă atât partea terapeutică, care se acordă bolnavului, cât și spațiul pe care-l are la dispoziție. La Clinicile Noi, clădirea despre care vorbim și a cărei extindere se dorește, avem saloane de 12 paturi. Maxim, conform legislației, înseamnă șase paturi. Deci, planul de conformare pe care noi îl avem până în 2020 este să încercăm să relocăm din secții, să încercăm să creăm confort mult mai bun al pacienților noștri”, a detaliat Ramona Gîdea.
Și la Spitalul Municipal Timișoara ar urma să se realizeze investiții importante. Printre acestea se numără construirea unei noi maternități, cu bani de la Primăria Timișoara, dar și extinderea Clinicilor Noi, ideea de proiect fiind dezbătută în acest moment.
Timișoara nu are un spital regional
În condițiile în care cele două mari spitale din Timișoara se confruntă cu probleme uriașe, singura soluție ar fi realizarea unei unități medicale noi. De câțiva ani se tot discută despre nevoia construirii unui spital regional în capitala Banatului, însă nu s-a făcut nimic concret, în afară de vorbe. La începutul acestui an, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, susținea că spitalul regional din Timișoara nu va fi realizat din fonduri europene, așa cum se întâmplă în alte orașe, ci prin parteneriate public-private. Rămâne de văzut și când se va materializa acest lucru.
„Nu-mi permit să discut despre statutul de euroregiune al zonei în care ne aflăm pentru că avem mai multe de făcut până când pretenția de capitală euroregională în tot și în toate să aibă acoperite. Deocamdată, când vorbim despre sănătate trebuie să stăm cu capul în pământ și nicidecum să pretindem că am putea fi în următorii rezonabili de ani capitală euroregională în sănătate. La Spitalul Municipal Timișoara suntem într-o situație cumplită, pe care am îmbunătățit-o mult din investiții masive incomparabile cu ceea ce s-a făcut în ultimii 50 de ani. După perioada de criză a comunismului nu s-a mai făcut nimic. S-a făcut până la sfârșitul anilor ’70, după care totul a rămas înghețat. Sunt vreo 40 și ceva de ani în care nu s-a făcut nimic. Cu investițiile pe care le-am făcut în această perioadă, am ajuns la un nivel de onorabilitate la minimum, cam atât. Fără o investiție masivă, care să schimbe radical lucrurile, nu ne vom face datoria față de populație și sănătatea este mai presus de orice. În primul rând, trebuie să ne facem datoria în ceea ce privește asistența în sănătate”, a afirmat Nicolae Robu.
Proiecte prin alianță
Primarul Timișoarei susține că Alianța Vestului, creată la sfârșitul anului trecut și din care fac parte și orașele Arad, Oradea și Cluj-Napoca, vrea să atragă fonduri europene pentru realizarea unui astfel de spital regional sau să-i convingă pe guvernanți.
„Spitalul regional este un obiectiv la care nu am renunțat niciodată și nu renunțăm. În noua structură Alianța Vestului, pe care știți bine că am constituit-o împreună cu Aradul, Oradea și Clujul, printre obiective avem cele două spitale regionale, unul la Cluj și unul la Timișoara. La Cluj este prins în planurile guvernamentale un asemenea spital, ne dorim să dinamizăm lucrurile. Dar simultan cu toată zbaterea pe care o vom avea pentru spitalul regional din Cluj, vom acționa la fel și pentru spitalul regional din Timișoara. Acesta va fi un obiectiv de cu totul alt calibru, care presupune un cu totul alt nivel investițional, sume la care noi ca municipalitate nici nu ne putem gândi. Vom încerca să atragem fonduri fie prin intermediul autorităților de management potrivite românești, ce țin de Guvern așadar, fie direct de la Bruxelles, în funcție de ce o să se potrivească mai bine. Noi am discutat deja și cu reprezentanți de seamă ai comisiilor europene implicați în gestiunea fondurilor dedicate țărilor membre și suntem optimiști. Dar optimismul este evident unul rezervat, nu vă pot spune mai mult de atât”, a afirmat Nicolae Robu.
