Tabloul cu portretul uneia dintre personalităţile marcante ale Banatului, Sever Bocu, etalat la Muzeul oraşului Lipova, este exponatul pe care l-a ales Complexul Muzeal Arad pentru această lună.
Ministrul Banatului
Gazetar important, membru marcant al Partidului Naţional Român şi apoi al Partidului Naţional Ţărănesc, promotor al Marii Uniri, parlamentar şi ministru al României Mari, Sever Bocu s-a născut în 1874 la Şiştarovăţ, lângă Lipova, şi a urmat studii economice la Viena şi Paris. A fost unul din cei mai importanţi redactori ai ziarului „Tribuna” din Arad, a susţinut politica activistă a Partidului Naţional Român iar în timpul primului război mondial s-a înrolat voluntar în armata română, a fost acuzat de înaltă trădare de statul austro-ungar şi condamnat la moarte în contumacie, iar după război a susţinut integritatea Banatului istoric în cadrul Regatului României.
Ca om politic, a susţinut Banatul în anii interbelici, fiind numit, în primul guvern condus de Iuliu Maniu, ministru al Banatului fără portofoliu. A înfiinţat, la Timişoara, cotidianul „Vestul”, devenit cel mai important ziar local începând cu anii ʹ30, a susţinut reînfiinţarea Episcopiei Timişoarei şi înfiinţarea Mitropoliei Banatului şi a Universităţii de Vest. Marginalizat după instalarea guvernului Petru Groza, Sever Bocu a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 şi şi-a sfârşit zilele la închisoarea din Sighet, în 1951, fiind îngropat în cimitirul săracilor. În 1999, o urnă cu pământ din groapa de la Sighet a fost depusă în biserica ortodoxă din Lipova. Tabloul, realizat la comanda lui Sever Bocu, şi personalitatea acestuia, sunt prezentate de muzeograful Corina Dubeştean. Casa lui Sever Bocu din Lipova, în care se mai pot vedea amenajările interioare făcute de acesta şi obiecte care i-au aparţinut, este astăzi muzeul oraşului.
Figurine în miniatură din epoca fierului, la Deva
La intrarea în Palatul Magna Curia, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva prezintă vizitatorilor şapte figurine care reprezintă, în miniatură, animale din specia taurinelor şi cabalinelor, crescute în comunităţile preistorice din jurul Măgurii Uroiului.
În timpul cercetărilor arheologice s-au descoperit peste 20 de artefacte de reprezentări animaliere, plastica zooomorfă fiind identică cu canoanele existente în epoca fierului în centrul şi sud-estul Europei.
Piesele, atent modelate, sugerează unele elemente anatomice distinctive, cum ar fi coarnele, coada sau coama animalului, un element caracteristic al pieselor de la Măgura Uroiului fiind modelarea picioarelor în forma unor conuri alungite. În ce priveşte semnificaţia acestor figurine, cel mai probabil simbolizau idoli şi erau folosiţi ca amulete, dar e posibil să fi fost o reprezentare a speciilor de animale crescute în comunităţile respective, sau chiar jucării.
Figurină din epoca arhaică, descoperită în Cipru, expusă la Timişoara
La Muzeul Banatului, exponatul lunii iunie este o figurină ecvestră din teracotă, care datează din epoca arhaică, fiind datată în secolul al VI-lea î.d.Ch. Piesa, probabil o ofrandă care se depunea în sanctuare, este decorată cu un motiv geometric pictat cu roşu şi negru, şi cu două stele cu câte opt raze. Gâtul este uşor disproporţionat, foarte înalt, aplatizat şi puţin arcuit. Statueta face parte dintr-o colecţie de obiecte antice din Cipru, descoperite de Luigi Palma di Cesnola, un soldat italiano-american, diplomat şi arheolog amator, în urma săpăturilor întreprinse la Kourion.
Ea a ajuns în patrimoniul muzeului timişorean după ce a fost donată acestuia de Ormós Zsigmond, împreună cu alte antichităţi achiziţionate prin intermediul consulului italian la Timişoara, Cavaliere Francesco Lambertenghi. Comite de Timiş dar şi mare iubitor de artă şi colecţionar, preşedinte al Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie a Ungariei de Sud, Ormós Zsigmond s-a ocupat de ridicarea edificiului care a găzduit primul muzeu de istorie al oraşului, pe strada Augustin Pacha nr. 7, unde se află acum Biblioteca Academiei – filiala Timişoara.
