Lanțurile libertății. De ce foștii deținuți au probleme de reintegrare

Lanțurile libertății. De ce foștii deținuți au probleme de reintegrare

0
DISTRIBUIȚI

Peste 2.000 de lei pe lună. Aceasta este suma pe care statul o cheltuie în fiecare lună pentru un deținut care se află închis în penitenciarele din România.

Suma crește considerabil în cazul centrelor de educare, dedicate minorilor și tinerilor care au comis diferite infracțiuni. Din păcate, în România se pune un accent prea mic pe ceea ce privește reintegrarea foștilor deținuți în societate. Mulți nu știu pe ce drum să o ia, au pierdut legătura cu persoanele dragi, nu-și găsesc un loc de muncă, astfel că sunt debusolați. Astfel, crește și riscul de a comite o nouă infracțiune și de a se întoarce după gratii.

„Din păcate, recuperarea unui deținut care nu se întoarce în comunitate tot pe noi ne costă, pentru că el ajunge în penitenciar dacă recidivează și sunt niște costuri. Acea persoană nu mai e pe piața muncii să producă ceva, ci dimpotrivă. Trebuie să gândim mult mai mult, pentru că nouă ne-ar fi mult mai ușor dacă am investi ceva, comunitar vorbind. Eu văd ce se întâmplă în alte părți. Ultima perioadă a pedepsei o execută în comunitate. Adică dimineața iasă pe poartă, merge să muncească, se întoarce apoi la penitenciar.  Nu-și pierde abilitățile, pentru că munca e un sentiment de care trebuie să te tot ți. Dacă pierzi contactul cu ea o perioadă în penitenciar, destul de greu de recuperat. Cred că ar trebui să facem ceva din acest punct de vedere, pe linia de reintegrare. Costurile per deținut sunt mari. Costul unui deținut pe lună e undeva la 2.000 de lei pe lună, vorbesc la nivelul sistemului penitenciar”, a explicat Florin Șerpe, directorul Centrului de Reeducare Minori Buziaș, în cadrul unei dezbateri organizate de Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara, cu tema „Persoana privată de libertate. De la culpabilizare la dezvoltare personală”.

În cadrul acestui centru sunt închiși aproximativ 150 de copii și tineri din întreaga țară, condamnați după ce au comis diferite infracțiuni. Pentru întreținerea lor, costurile lunare depășesc 2.000 de lei, asta pentru că în interiorul centrului sunt școlarizați sau fac cursuri de formare, pentru a învăța o meserie. „Mare parte a costurilor sunt datorită salarizării, sunt datorită faptului că îi transportăm foarte mult la instanțe. Mergem cu ei foarte mult la medic și avem medicamente foarte multe”, a detaliat Florin Șerpe.

Eticheta de infractor

Liliana Anca Hurezan, director adjunct Reintegrare Socială în cadrul Penitenciarului Timișoara, este de părere că foștii deținuți reușesc cu greu să se desprindă de eticheta pe care o primesc ca urmare a infracțiunii comise.

„Asupra penitenciarului planează foarte multe întrebări și suspiciuni. Unii văd penitenciarul ca fiind un loc în care îi ținem ca la spa, alții ca fiind un loc de tortură. Realitatea este că penitenciarul se află în slujba statului, avem rol de protecție a comunității. Partea de rușinare, de stigmatizare a fost considerată cea mai bună abordare cu scopul reintegrării deținuților, să pun eticheta că ești un infractor. Din practica noastră, am constatat că acest lucru nu funcționează, nu se va schimba comportamentul. Avem deținuți condamnați pentru infracțiunea de crmă. Ce înseamnă când îi spui unui om că este criminal? Asta înseamnă că el nu se poate desprinde de această etichetă. Tu, ca psiholog, trebuie să lucrezi cu acea persoană, să o faci să se rupă de acea etichetă și să vadă ce poate face diferit față de ce a făcut până acum. Scopul real al reintegrării este să determini persoana să o ia pe un nou drum și să facă o reală schimbare”, a explicat Liliana Anca Hurezan.

Pe de altă parte, directorul Centrului de Reeducare Buziaș consideră că a face un minor sau tânăr să se simtă rușinat de infracțiunea comisă, în speranța că se va reabilita, nu este o soluție bună.

„Câteodată, trebuie să ai și pe cine să rușinezi.


Mulți tineri comit infracțiuni din teribilism, pe fondul consumului de substanțe, alcool, droguri. O bună perioadă de timp, alcoolul susținea comportamentul infracțional. De multe ori, familia nu este ceea ce trebuie. Mulți minori ajung în detenție pentru că părinții plecați din țară, ei ajung să rămână cu nimeni aproape. Această etichetă de rușine prea puțin prinde la această categorie de vârstă. Unii nici nu conștientizează foarte bine ce li se întâmplă, nu se schimbă foarte mult datorită sentimentului de rușine, de vinovăție. Mare parte dintre minorii și tinerii internați la Buziaș provin din familii dezorganizate, cu un singur părinte, mulți comit infracțiuni de nevoie, datorită problemelor economice. Copiază modele pe care le-au văzut în familie, consumă alcool, droguri, nu au fost supravegheați foarte bine. Când se eliberează, șansa de a recidiva este foarte mare, pentru că se întorc în același mediu de proveniență”, a detaliat Florin Șerpe.

Deținuții devin depresivi

Liliana Anca Hurezan a explicat că psihologii care lucrează în penitenciare au o misiune foarte grea. Asta în condițiile în care interacționează direct cu cei aflați după gratii, iar problemele persoanelor închise sunt complexe. Unii ajung să dezvolte anumite probleme psihice chiar în interiorul închisorii.

„Psihologii din penitenciare au o misiune destul de grea, pentru că intervenția trebuie individualizată. Unii deținuți, la nivel cognitiv, înțeleg ce simte victima, dar la nivel emoțional le este dificil să facă această asociere. Psihologul încearcă să-i plaseze în locul victimei, pentru ca data viitoare să se gândească care sunt consecințele asupra victimei. Asta nu înseamnă că în penitenciar nu dezvoltă anumite probleme psihice. Unii pot să se simtă foarte vinovați, pot să recurgă la suicid când este vorba de infracțiuni violente sau când conștientizează ce s-a întâmplat. Ca psiholog trebuie să știi unde să te oprești pe partea de empatizare cu victima, să gestionezi sentimentul de vină. Întâlnim tulburări nevrotice și psihotice din cauza șocului depunerii în închisoare, a mediului închis. Penitenciarul înseamnă și o privare de libertate, presupune limitări în a-ți vedea familia, persoanele dragi”, a afirmat directorul adjunct pe Reintegrare Socială din cadrul Penitenciarului Arad.

Pe de altă parte, Florin Șerpe spune că a observat că minorii și tinerii care au comis o infracțiune și au trecut printr-un centru de plasament, de exemplu, se adaptează mai ușor condițiilor. „Penitenciarul este o instituție care creează patologie. Însă, am observat că tinerii care au trecut printr-o instituție a Direcției pentru Protecția Copilului se adaptează mai bine decât cei veniți din familie. Contează foarte mult și sprijinul familiei, contează și cum te adaptezi regulilor din instituție. Timpul trece cu viteză mai mică în închisoare decât afară. Dacă nu găsesc diferite activități pentru a-și ocupa timpul, șansele de a deveni depresivi sunt mult mai mari”, a declarat directorul Centrului de Reeducare Minori Buziaș.

Florin Șerpe a atras atenția asupra faptului că România depune prea puține eforturi cu scopul reintegrării în societate a foștilor deținuți.

„Facem foarte puțin pentru reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate. Există serviciile de probațiune, care au un rol foarte important, doar că sunt subdimensionate. În Timișoara, unde ar putea să meargă un tânăr să stea o perioadă după ce este liberat? Unii au 18 ani, provin dintr-un centru al Direcției pentru Protecția Copilului, nu îi mai primește nimeni, nu există variante să fie asistat o perioadă de timp, să fie pus pe picioare. Față de ce se întâmplă într-o lume așezată, noi suntem foarte departe. El recidivează pentru că nu are un minim sprijin, nu are un adăpost, o ocupație, să aibă din ce să se întrețină. Nu există un sistem de asistență socială posteliberatorie în România”, a afirmat directorul Centrului de Reeducare Minori Buziaș.

Un rol important în reintegrarea foștilor deținuți îl au colaborările penitenciarelor cu firmele. În cadrul unor parteneriate, unii deținuți pot lucra pe perioada detenției. La finalul ispășirii pedepsei, mulți dintre ei continuă să lucreze în aceleași societăți.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.