Noi detalii din culisele scandalului dintre Primăria Timișoara și Lucian Vărșăndan. Cum a ajuns directorul Teatrului German să fie evaluat de profesori de informatică și științe administrative

Tergiversarea punerii în aplicare a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus continuarea procedurii de analiză a proiectului lui Lucian Vărşăndan pentru un nou mandat, a dus la un nou proces, în care fostul director al teatrului german din Timişoara solicită instanţei să aplice amenzi şi penalităţi primăriei şi primarului Robu până la data punerii în executare a măsurilor dispuse de instanţă.

Lucian Vărşăndan a avut câştig de cauză şi prima instanţă a admis plata unor amenzi şi penalităţi care s-ar ridica la 128.240 lei.

Nervii primarului au învins „ultralegalitatea”

În 2017, după evaluarea ultimului mandat care a fost notat cu nota 9,88, Lucian Vărşăndan a depus un nou proiect, în conformitate cu cerinţele caietului de obiective întocmit de primărie. O comisie mandatată de primărie a început analiza proiectului dar aceasta a fost stopată după ce Rodica Aurelian, şef al  servicului de resurse umane din primărie, a invocat motive lipsite de temei juridic şi l-a convins pe primar că directorul teatrului german nu mai are dreptul la încă un mandat. Argumentele invocate de primărie s-au dovedit a fi nejustificate iar instanţa de judecată i-a dat câştig de cauză lui Lucian Vărşăndan şi a dispus continuarea procedurii, respectiv reluarea acesteia, din momentul în care a fost întreruptă.

Iritat la culme de demersurile lui Lucian Vărşăndan, prin care acesta a cerut să-i fie respectate drepturile, primarul Robu, autoproclamat „ultracinstit”,  „ultracorect” şi „ultralegalist” şi obişnuit cu un anturaj care nu-i iese din cuvânt, şi-a descărcat nervii asupra celui care a asigurat un management impecabil al teatrului timp de zece ani, şi, mai ales după pierderea procesului de către primărie, nu şi-a ascuns „dezamăgirea” pricinuită de „încăpăţânarea pe care a dovedit-o” Lucian Vărşăndan, care a spulberat „părerea foarte bună” pe care o avea despre fostul manager. Silit de un nou proces să pună în aplicare hotărârea judecătorească, primarul Robu a declarat că va continua procedura de concurs dar a recurs la o serie de artificii pentru a-l împiedica pe Lucian Vărşăndan să revină la conducerea teatrului şi a finalizat o altă procedură decât cea dispusă de instanţă, reuşind să obţină respingerea proiectului depus de Vărşăndan. Aşa-zisa „continuare” a procedurii administrative de analiză a noului proiect, începută după ce punerea în aplicare a hotărârii judecătoreşti a fost întârziată în mod nejustificat o lună şi jumătate, s-a desfăşurat în mare taină, cu secretizarea mai multor acte de interes public, probabil pentru a da o aparenţă de legalitate subterfugiilor la care a recurs primăria pentru respingerea proiectului.

Direcţia comunicare-relaţionare a refuzat să comunice presei componenţa comisiilor constituite prin dispoziţie de primar, pe motiv că „Dispoziţia privind componenţa comisiei de analizare precum şi a componenţei comisiei de contestaţii nu are caracter normativ, ci individual” iar acestea „pot fi comunicate doar persoanelor în cauză”, dar de acelaşi refuz s-a izbit şi cererea formulată de Lucian Vărşăndan, semn că primăria nu dorea să se afle numele persoanelor din comisie. Refuzul s-a dovedit a fi un mare abuz, deoarece, după ce Pressalert.ro a reuşit să intre în posesia acestor dispoziţii, a constatat că ele trebuiau comunicate mai multor instituţii, lui Lucian Vărşăndan şi mass media. Unele date din dispoziţii, şi mai ales numele persoanelor numite în comisii, elucidează multe necunoscute din „operaţiunea” primăriei prin care proiectul lui Lucian Vărşăndan a fost trimis în derizoriu. Caracterul public al comisiilor e confirmat şi de articole de presă apărute în această primăvară, în care s-a publicat numele evaluatorilor la instituţii de cultură subordonate primăriei şi consiliului judeţean din Arad, la CJT, sau nota obţinută după prima etapă a procedurii de analiză.

Cu minciuna în instanţă

În procesul în care prima instanţă a admis penalităţile şi amenzile solicitate de Lucian Vărşăndan, primăria a formulat un recurs în care pretinde că „instituţia a continuat procedura administrativă de analiză a noului proiect…” la care a fost obligată de instanţă, considerând că aceasta „se încadrează în sintagma «să efectueze anumite operaţiuni administrative»” şi nu la continuarea evaluării proiectului lui Lucian Vărşăndan de către comisia care începuse această analiză în 2017 şi încheiase prima etapă a analizei, şi care ar fi trebuit urmată de interviu.

De altfel, în recurs se pretinde că „în mod eronat, reclamantul susţine că din anul 2017, de la data aşa-zisei stopări, comisia se afla în exercitarea mandatului, aspect neadevărat întrucât nu există un act administrativ individual în vederea constituirii comisiei în anul 2017, în anul 2017 nefiind constituită o astfel de comisie”. Primăria recunoaşte doar existenţa comisiei stabilite prin  act administrativ care evaluase managementul mandatului încheiat la teatrul german şi la teatrul maghiar şi susţine că „această comisie nu putea continuarea procedurii administrative de analiza a noului proiect de management depus de reclamant întrucât nu a fost împuternicită în acest sens”. Din respectiva comisie, constituită prin Dispoziţia nr. 154/10.02.2017, au făcut parte Stela Maria Matioc, expert în management cultural la Sibiu, pictorul şi scenograful timişorean Geta Medinschi şi Diana Donawell, şef birou relaţii internaţionale – direcţia comunicare a primăriei,  iar mandatul încheiat de Lucian Vărşăndan a fost notat de aceasta cu nota 9,88.

O comisie alcătuită din aceleaşi persoane a fost însă împuternicită să analizeze noile proiecte de management de la cele două teatre, procedura fiind finalizată la teatrul maghiar, dar întreruptă la teatrul german, înaintea susţinerii interviului. Directorul teatrului maghiar timişorean, Balázs Attila, confirmă că noul său proiect a fost analizat de aceeaşi comisie iar doi membri ai comisiei certifică, la rândul lor, că au primit şi proiectul lui Lucian Vărşăndan spre analiză: „ Având în vedere obligaţiile de confidenţialitate pot să vă comunic doar că la 20 septembrie 2017 mi-a fost transmis prin e-mail de către Primăria Timişoara proiectul de management depus de  domnul Vărşăndan şi caietul de obiective elaborat de autoritate” a declarat, în exclusivitate pentru Pressalert.Ro, Stela Maria Matioc, adăugând: „Nu mi-e clar în ce stadiu e procedura începută atunci şi nu pot să comentez pentru a nu încălca legea, din punct de vedere juridic s-ar putea să fim într-o procedură în desfăşurare şi nu pot face alte declaraţii pe această temă în acest moment”.

La rândul ei, Geta Medinschi afirmă că i s-a comunicat telefonic numirea în noua comisie de analiză a proiectelor celor doi directori. „Am primit proiectul lui Lucian Vărşăndan pe mail, şi tot prin mail am trimis primăriei referatul pe care l-am întocmit. Tot telefonic mi s-a amintit să fiu prezentă la interviu, dar comisia nu s-a mai întrunit şi întreaga procedură s-a blocat. A avut loc doar interviul pentru managerul teatrului maghiar”.

Aşadar, procedura de analiză a noului proiect a fost începută, primarul însuşi recunoscând că Lucian Vărşăndan „are un plan managerial apreciat” dar pe 22 septembrie Lucian Vărşăndan a fost înştiinţat telefonic să nu se mai prezinte la interviul programat pentru data de 25 septembrie, procedura fiind întreruptă.

Nu întotdeauna dispoziţiile de primar prin care au fost instituite comisiile au fost emise înainte de începerea activităţii acestora, aşa cum o demonstrează şi acte administrative ale primăriei pentru comisii constituite după proces, fără ca cineva să conteste activitatea lor.

Secretele ies la iveală

În loc să reia analiza proiectului din momentul întreruperii acesteia, cu comisia împuternicită în 2017, primăria a ocolit dispoziţiile instanţei de continuare a procedurii şi a numit la sfârşitul lunii octombrie o nouă comisie, din care au făcut parte Carmen Croitoru, directorul Institutului Naţional de Cercetare şi Formare Culturală, actorul Ion Dichiseanu şi Diana Donawell, ca reprezentant al primăriei. După susţinerea interviului, Lucian Vărşăndan a fost înştiinţat de primărie că procedura nu a putut fi finalizată, deoarece Carmen Croitoru s-a recuzat şi „a refuzat să-şi acorde nota şi să semneze documentele de concurs”, fără alte precizări. Contactată de Pressalert.ro, Carmen Croitoru a confirmat că nu a putut face evaluarea dar nu poate da detalii, deoarece a semnat un contract de confidenţialitate. Din adresa de recuzare comunicată de Carmen Croitoru primăriei reiese că aceasta s-a recuzat „întrucât nu pot fi de acord cu modul în care au evaluat ceilalţi doi membri ai comisiei, cu punctajele şi notele finale semnate de aceştia, motiv pentru care nu am semnat nici unul din documentele de concurs…”. Într-o discuţie avută la vremea respectivă cu redactorul Pressalert.ro, Ion Dichiseanu a afirmat că a acordat proiectului nota 6,25 şi e de presupus că şi angajata primăriei, Diana Donawell, care evaluase managementul încheiat în 2017 cu o notă aproape maximă, şi-a modificat acum, la analiza noului proiect, criteriile de apreciere, pentru ca primarul să nu fie nevoit să semneze un nou contract de management cu Lucian Vărşăndan. Potrivit prevederilor legale, dacă se înregistrează diferenţe mai mari de 2 puncte între notele acordate de membrii comisiei se va relua notarea, dar e de presupus că nu s-a ajuns la o astfel de înţelegere, fapt care a determinat-o pe Carmen Croitoru să se recuze.

După ce prima încercare de a respinge proiectul a eşuat, s-a constituit o nouă comisie alcătuită din Niculina Vârgolici, Doina Banciu şi Diana Donawell. În dispoziţie se menţionează doar că Niculina Vârgolici şi Doina Banciu sunt cadre universitare la Universitatea Bucureşti, fără precizarea că Niculina Vârgolici este şef departament ştiinţe administrative la Facultatea de Litere din Bucureşti iar Doina Banciu, şef de catedră la departamentul de informatică aplicată, asistenţă managerială şi secretariat din cadrul aceleiaşi facultăţi.

Potrivit legii, membrii comisiei trebuie să fie specialişti în domeniul de activitate al instituţiei evaluate şi nu în administraţie sau  management al altor domenii decât cel teatral, în acest caz nefiind îndeplinită această condiţie. Nici cea de-a doua comisie nu s-a putut însă întruni pentru interviu, în 11 decembrie, deoarece, potrivit primăriei, „unul dintre membri nu a mai putut ajunge motivând probleme de sănătate în familie” o afirmaţie care nu a fost probată cu nici un act doveditor. Şi în recursul depus la instanţă se spune că această comisie „nu şi-a putut duce la îndeplinire mandatul din motive fizice şi obiective”, fără alte precizări. Deşi regulamentul spune că în cazul imposibilităţii fizice/obiective a îndeplinirii atribuţiilor asumate de către un membru al comisiei, autoritatea poate prelungi termenele stabilite pentru etapele de concurs, primăria a precizat că va fi desemnată o altă persoană în comisie. Procedura a fost reluată abia în luna februarie, cu o comisie în care Niculina Vârgolici a fost înlocuită cu Cătălin Grosu, fost consilier al ministrului Culturii, absolvent de drept, cu experienţă profesională dobândită mai ales în domeniile mass-media şi administraţie publică, iar această a treia comisie a „finalizat” procedura în sensul dorit de primar, respingând proiectul după prima etapă, prin notarea acestuia cu 6,81.

În recursul primăriei se mai precizează că „unii membrii s-au retras”, iar în referatul prin care se aprobă rezultatul final se precizează că a fost modificată componenţa comisiei de contestaţii, „deoarece unul din membrii stabiliţi prin dispoziţia nr. 270/28.02.2019 a anunţat că nu mai poate participa”. În realitate, Ioan Onisei, director general adjunct al teatrului „I.L. Caragiale” din Bucureşti şi numit iniţial în comisie, declarase anterior pentru Pressalert.ro că s-a recuzat, deoarece primăria Timişoara a procedat „incorect şi mai ales ilegal”, dorind să ocolească hotărârea instanţei. El a fost înlocuit prin dispoziţia din 11 martie 2019 cu Claudiu Dogaru, actor şi asistent la Universitatea de Vest, care a avut la dispoziţie doar o zi pentru a studia voluminoasa documentaţie şi a putea respinge, în cunoştinţă de cauză, numeroasele încălcări ale procedurii semnalate de Lucian Vărşăndan în contestaţia pe care a formulat-o. Aşadar, după ce Lucian Vărşăndan a devenit pentru primarul Robu „persona non grata”, în primărie s-a petrecut un lung şir de abuzuri şi ilegalităţi, care fac obiectul dosarelor aflate pe rolul instanţelor de judecată.